Modul convenţional de clasificare a cancerelor metastatice în funcţie de organul lor de origine „este depăşit şi împiedică accesul oamenilor la medicamente care i-ar putea ajuta", arată specialiştii în oncologie de la Institutul Gustave Roussy, din Franţa. Totodată, clasificarea şi tratarea cancerelor în funcţie de organul afectat iniţial pune frână progresului cercetărilor medicale, spune echipa de specialişti francezi. Aceştia militează pentru un nou sistem de denumire a tumorilor, care să pună accentul pe caracteristicile moleculare ale unui cancer, indiferent de ţesutul său de origine.
În ultimul secol, cele două abordări principale de tratare a persoanelor cu cancer - chirurgia şi radiaţiile - s-au concentrat pe locul din organism în care se află tumora.
De asemenea, din cauza modului în care sunt clasificate în prezent cancerele, ca fiind de sân, de rinichi, de plămâni şi aşa mai departe, cercetarea preclinică, studiile clinice şi protocoalele de tratament sunt adesea adaptate la particularităţile specifice fiecărui organ.
Acest lucru i-a determinat pe oncologii medicali şi pe alţi furnizori de asistenţă medicală, agenţiile de reglementare, companiile de asigurări, firmele de medicamente - şi pe pacienţi - să clasifice cancerele în funcţie de organul în care îşi are originea tumora, în loc de identitate reală, aceasta fiind baza genetică a tumorii.
De asemenea, majoritatea organizaţiilor ştiinţifice din domeniul oncologiei, cum ar fi Societatea Americană de Oncologie Clinică şi Societatea Europeană de Oncologie Medicală (ESMO), îşi organizează reuniunile şi îşi emit ghidurile în funcţie de „organul de origine".
Cu toate acestea, există o deconectare tot mai mare între clasificarea cancerelor în acest mod şi evoluţiile din domeniul oncologiei de precizie, care utilizează profilul molecular al celulelor tumorale şi imunitare pentru a ghida terapiile.
O astfel de clasificare a cancerului în funcţie de organul în care acesta a luat naştere îngreunează obţinerea de către pacienţi a medicamentelor care i-ar putea ajuta, scriu într-un articol apărut miercuri în revista Nature medicii de la acest centrul oncologic Gustave Roussy, situat la sud de Paris, şi cercetătorii de la Universitatea Paris-Saclay.
În Franţa şi în alte câteva ţări europene, pacienţii nu sunt rambursaţi dacă iau medicamente care au fost testate în cadrul unor studii în care cancerele nu sunt definite în funcţie de organul în care au luat naştere.
Un exemplu sunt medicamentele care vizează punctul de control imunitar PD-1, o proteină care poate reduce activitatea celulelor imunitare atunci când este activată.
Unele tumori profită de acest lucru, transportând o proteină numită PD-L1 care poate activa PD-1 pe celulele imunitare, ascunzându-se practic de sistemul imunitar.
Anticorpii care blochează una dintre aceste proteine întrerup această interacţiune, dezvăluind practic tumora sistemului imunitar şi permiţând celulelor imunitare să atace.
Melanomul a fost primul teren de testare pentru medicamentele care vizează punctul de control imunitar PD-1, iar Administraţia amewricană pentri Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat în 2014 terapiile anti-PD1, Keytruda şi Opdiva, pentru pacienţii cu melanom avansat.
Însă multe alte tipuri de tumori pot beneficia, de asemenea, de terapia PD-1, iar pacienţii cu aceste tipuri de cancer au trebuit să aştepte mulţi ani pentru ca studiile să fie finalizate pe tipul lor de tumoră.
„Milioane de persoane cu tumori care exprimă niveluri ridicate de PD-L1 nu au putut avea acces la medicamente relevante deoarece nu au fost încă efectuate studii pentru tipul lor de cancer", spune dr. André în articolul publicat miercuri, în revista Nature.
„Cei cu anumite cancere de sân sau ginecologice care exprimă PD-L1 au trebuit să aştepte 7-10 ani pentru a avea acces la inhibitori PD1", notează el.
În cazul cancerelor metastatice (cele care s-au răspândit dincolo de organul în care şi-au avut originea) reprezintă aproximativ 67-90% din decesele cauzate de cancer şi sunt aproape întotdeauna tratate pe cale sistemică, adică cu medicamente care intră în sânge.
Pentru a îmbunătăţi tratamentele pentru persoanele cu cancer metastatic, comunitatea trebuie să treacă urgent de la utilizarea clasificărilor cancerului pe organe la utilizarea celor pe bază moleculară, spune echipa de la Institutul Gustave Roussy.
„Acest lucru va necesita schimbări radicale în modul în care este structurată, condusă şi predată oncologia medicală".
Centrul Naţional de PRecISion Medicine Cancer (PRISM) de la spitalul Gustave Roussy din Villejuif, Franţa, a înfiinţat deja echipe care se concentrează pe analiza profilurilor moleculare ale pacienţilor, indiferent de tipul de cancer.
„Noile medicamente ar trebui să fie dezvoltate pe baza modificărilor moleculare şi, pe baza prezenţei anumitor biomarkeri, pot fi incluse mai multe tipuri de cancer. Se poate vedea dacă toate aceste cancere prezintă aceeaşi sensibilitate, şi apoi dezvolta medicamentul specific", spune Fabrice André, medic şi preşedinte ales al Societăţii Europene de Oncologie Medicală.
„De asemenea, ar putea fi în beneficiul unor pacienţi cu cancere rare care nu sunt incluse în dezvoltarea medicamentelor. Dacă ne concentrăm asupra biomarkerilor sau a caracteristicilor moleculare, atunci vor fi incluse şi unele cancere rare pentru care medicamentele nu vor fi niciodată luate în considerare pentru aprobare deoarece am schimbat definiţia".
Acest lucru accelerează dezvoltarea tratamentelor, iar beneficiul este că unii pacienţi vor avea acces mai rapid la medicamente, notează el.
„Este atât de dificil atunci când pacientul moare şi ar fi putut avea acces la un medicament eficient. Este dificil. Este vorba de a pune pacientul pe primul loc", spune dr. André.
De fapt, atunci când vine vorba de aprobarea utilizării tratamentelor de către autorităţile de reglementare, clasificările pe bază moleculară vor deveni probabil din ce în ce mai importante, pe măsură ce tot mai multe medicamente sunt dezvoltate cu ajutorul biotehnologiilor avansate.
Ultimele două decenii de cercetare în domeniul cancerului, care au fost dominate de eforturile de caracterizare a tumorilor la nivel celular şi molecular, au arătat că unele dintre evenimentele moleculare care determină evoluţia acestora sunt comune la diferite „tipuri" de cancer.
Mai mult, majoritatea tipurilor de cancer pot fi subdivizate în diferite subgrupe moleculare.
Medicii pot identifica ţintele moleculare în cancere individuale şi pot decide asupra tratamentelor.
Clasificările pe bază moleculară ar putea să îmbunătăţească şi aderenţa oamenilor la tratament.
„Din experienţa noastră, faptul că două persoane diagnosticate cu acelaşi tip de cancer pot primi tratamente diferite provoacă confuzie şi neînţelegeri. Majoritatea oamenilor sunt mai familiarizaţi cu părţile corpului decât cu numele genelor. Dar fiecare pacient este afectat doar de aproximativ una până la patru modificări moleculare, ceea ce limitează cantitatea de informaţii noi pe care ar trebui să le primească o persoană. Iar dacă pacienţii sunt informaţi şi despre mecanismele biologice care determină cancerul lor, vor înţelege mai bine raţiunea tratamentului" scriu oncologii francezi.
În anii şi deceniile următoare, numeroase informaţii ar putea fi încorporate în descrieri cuprinzătoare ale cancerului care sunt unice pentru fiecare pacient.
Printre acestea se numără organul de origine al cancerului, care rămâne uneori un factor important pentru a decide ce tratament să se încerce; numărul şi dimensiunea tumorilor şi agresivitatea acestora, măsurată prin nivelurile de expresie a anumitor gene.
Printre alte informaţii potenţial utile se numără analiza genetică a ADN-ului din linia germinală a unei persoane, care poate oferi informaţii despre sensibilitatea acesteia la anumite medicamente sau despre şansele de a avea efecte secundare dăunătoare; şi starea generală de sănătate, măsurată prin nivelurile de oboseală, pierderea în greutate şi aşa mai departe.
„Nu este vorba de anularea clasificării cancerului pe organe. Nimeni nu doreşte acest lucru, dar cancerul este o boală biologică, aşa că ar trebuit numit după biologia sa", concluzionează oncologii francezi.
„Să spunem că tratăm un cancer de prostată metastatic. În ultimă instanţă, tratăm un cancer condus de receptorul de androgeni. Nu trebuie să ştim că este vorba de cancer de prostată. Este un cancer condus de receptorii androgenici şi administrăm tratamentul pe baza acestei înţelegeri a biologiei bolii", precizează ei.
Clasificarea cancerelor în funcţie de caracteristicile lor moleculare ar accelera accesul a milioane de persoane la tratamente eficiente, şi este, de asemenea, primul pas spre oncologia de precizie şi spre o înţelegere biologică mai profundă a modului în care funcţionează cancerul, concluzionează specialiştii francezi.
