Companiile farmaceutice au retras în ultimii patru ani de pe piaţa din România 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 fără alternativă terapeutică, arată o analiză publicată miercuri de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
De asemenea, alte 26 de medicamente au fost notificate deja pentru discontinuitate în primele două săptămâni ale lunii ianuarie.
"Numărul din ce în ce mai mare de medicamente care dispar de pe piaţă reprezintă o dovadă a faptului că soluţionarea celor două cauze majore, care duc la dispariţia lor de pe piaţă, trebuie să devină o prioritate pentru toţi cei implicaţi. Politica celui mai mic preţ european şi taxa clawback care înregistrează creşteri trimestriale au consecinţe majore asupra pacienţilor", a declarat directorul ARPIM, Liviu Popescu, citat în comunicat.
Asociaţia subliniază că riscul pentru sănătatea pacienţilor români este din ce în ce mai mare, deoarece şi alte medicamente fără nicio alternativă terapeutică ar putea dispărea de pe piaţă.
“Suntem într-o perioadă în care România are preşedinţia Consiliului European, iar în acest context Ministerul Sănătăţii are printre priorităţi accesul pacienţilor la medicamente. Însă pacienţii români sunt din ce în ce mai departe de standardele europene din domeniul Sănătăţii la capitolul acces la medicamente”, a menţionat Popescu.
ARPIM consideră că este nevoie de o nouă abordare a taxei clawback, fiind implicat în grupul de lucru interministerial înfiinţat anul trecut cu acest scop.
Asociaţia susţine şi decizia de a actualiza bugetul anual alocat medicamentelor cu rata inflaţiei, care reprezintă "un bun pas înainte".
"Considerăm că este crucial ca toate eforturile pentru a creşte nivelul de predictibilitate şi sustenabilitate ale taxei clawback să continue într-un ritm cât mai alert, iar pentru asta bugetul alocat medicamentelor trebuie, într-adevăr, actualizat anual. Totodată, ne aşteptăm ca autorităţile să acorde în continuare atenţie soluţiilor propuse de ARPIM, printre care şi eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale", a mai spus Liviu Popescu.
Anul trecut, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) au acuzat Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor că ignoră dispariţia a mii de medicamente ieftine din România şi soarta a milioane de pacienţi, prin neintroducerea calculului diferenţiat al taxei clawback.
Asociaţiile producătorilor au avertizat de mai multe ori că în următoarea perioadă ar putea să dispară de pe piaţă 2.300 de medicamente din cauză că taxa clawback este aplicată uniform medicamentelor ieftine şi celor scumpe, şi a solicitat CNAS şi Ministerului Sănătăţii schimbarea modului de calcul.
