Xeroderma pigmentosum (XP) este o afecţiune genetică rară şi devastatoare, caracterizată prin incapacitatea organismului de a repara leziunile cutanate cauzate de lumina ultravioletă (UV). Ca urmare, pacienţii cu XP dezvoltă cancere de piele, de obicei în copilărie. Odată diagnosticaţi, aceştia pot fi protejaţi prin evitarea luminii solare, purtând îmbrăcăminte specială şi ochelari de soare şi folosind protecţie solară. Dar unii vor dezvolta, de asemenea, afecţiuni neurodegenerative, cum ar fi pierderea auzului, pierderea funcţiilor intelectuale, coordonare deficitară şi convulsii. O prioritate pentru cercetătorii este să afle de ce se întâmplă acest lucru şi ce pacienţi sunt predispuşi să dezvolte astfel de afecţiuni.
Dr. Sophie Momen, dermatolog consultant pentru serviciul naţional public de sănătate (NHS), din Marea Britanie, şi cercetător la universitatea Cambridge, va prezenta luni, în cadrul conferinţei anuale a Societăţii Europene de Genetică Umană, care se desfăşoară în Scoţia, între 10 şi 13 iunie, dezvoltarea unui algoritm de detectare timpurie care poate estima ce pacienţi pot dezvolta o astfel de neurodegenerare.
Până în prezent au existat puţine cercetări în acest domeniu, în parte pentru că XP este o afecţiune rară, care afectează o persoană la un milion, şi pentru că este foarte greu de cercetat creierul la pacienţii vii.
În acest studiu, cercetătorii au prelevat probe de sânge de la pacienţi cu XP cu şi fără neurodegenerare, precum şi de la membri ai familiei fără XP, şi au transformat aceste probe în celule stem pluripotente (celule care pot fi transformate în diferite tipuri de celule).
Cercetătorii au reuşit apoi să identifice celulele stem care vor deveni celule cerebrale (neuroni).
„Am efectuat diverse experimente pe aceşti neuroni folosind tehnologii multiomice pentru a încerca să înţelegem de ce unii pacienţi cu XP au dezvoltat neurodegenerare, iar alţii nu", spune dr. Momen.
În acest fel, cercetătorii au reuşit să dezvolte un algoritm inteligent. Echipa speră că acesta va fi util pentru a încerca să încetinească sau să oprească apariţia neurodegenerării.
Cercetările au dezvăluit şi posibile ţinte medicamentoase, care ar putea face acest lucru în viitor
Cercetătorii spun că au fost norocoşi, întrucât au avut acces la un grup mare de pacienţi de la clinica naţională de XP, unde toţi pacienţii rezidenţi britanici cu această afecţiune sunt îngrijiţi de aceeaşi echipă clinică.
„Într-o astfel de clinică pacienţii cu boli rare pot fi urmăriţi pe termen lung într-un singur loc, iar acest lucru facilitează investigaţii precum a noastră", explică dr. Momen.
„Este pentru prima dată când atât de mulţi pacienţi cu XP au fost studiaţi şi neuronii lor au fost descrişi în profunzime".
De când clinica a luat fiinţă în 2010, pacienţii din Marea Britanie au fost bine informaţi despre fotoprotecţie şi despre depistarea precoce a cancerelor de piele şi, ca urmare, au o viaţă lungă.
„Niciunul dintre pacienţii noştri nu a murit din cauza cancerului de piele", spune dr. Momen.
„Se spune adesea că pacienţii cu XP mor la 20-30 de ani, fie din cauza cancerelor de piele, fie din cauza neurodegenerării, dar nu este întotdeauna aşa. Este important să recunoaştem că există unii pacienţi cu XP care nu dezvoltă neurodegenerare şi care dezvoltă în principal cancere de piele, împotriva cărora se pot lua măsuri de protecţie într-un stadiu timpuriu", a precizat medicul.
Rezultatele ar putea fi utile şi pentru a înţelege de ce persoane altfel sănătoase dezvoltă neurodegenerare pe măsură ce îmbătrânesc.
În ultimii ani, studiul pacienţilor cu XP i-a ajutat pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă de ce unele persoane, dezvoltă cancere de piele în urma expunerii la lumina UV.
„Acum putem extrapola rezultatele studiului nostru pentru a înţelege de ce calea defectuoasă de reparare a ADN-ului implicată în XP este implicată în sănătatea creierului şi acest lucru ne poate ajuta, la rândul său, să înţelegem de ce unii oameni dezvoltă neurodegenerare pe măsură ce îmbătrânesc".
Specialiştii au precizat însă că, vor fi necesare studii suplimentare de validare a algoritmului de detecţie timpurie înainte ca acesta să poată fi utilizat ca instrument de predicţie în practica clinică.
De asemenea, vor fi necesare studii clinice pentru a vedea care medicamente, dacă există, pot fi utile în stoparea sau întârzierea neurodegenerării la pacienţii identificaţi ca având un astfel de risc.
„Nu credeam că vom putea caracteriza atât de clar neuronii derivaţi de la acei pacienţi cu şi fără neurodegenerare. Când am folosit proteomica, rezultatele ne-au permis să vedem clar dacă pacienţii aveau sau nu neurodegenerare", spune dr. Momen.
„Acest lucru este foarte încurajator şi, sperăm noi, un pas în plus pe drumul către un tratament eficient al acestei afecţiuni devastatoare".
Specialiştii speră că noile abordări pentru a recunoaşte persoanele din populaţie care sunt mai expuse riscului şi personalizarea tratamentelor se va traduce într-un sistem de sănătate mai eficient.
