Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), principala sursă de finanţare a programelor publice de sănătate din România, a înregistrat un nivel-record al cheltuielilor în 2022, de aproape 55 miliarde de lei, însă a primit subvenţii istorice de la bugetul de stat, de peste 11 miliarde de lei, arată calculele 360medical.ro pe baza execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor. Într-un an în care produsul intern brut (PIB) a crescut cu peste 20% în valoare nominală, cheltuielile FNUASS au crescut de 2 ori mai încet (cu 10%), astfel că România a înregistrat o scădere a ponderii cheltuielilor pentru sănătate în PIB - deşi este ţara cu cele mai mici cheltuieli publice pentru sănătate din Uniunea Europeană.
Astfel, în 2022, fondul a înregistrat venituri totale de 54,86 miliarde lei (11,1 miliarde euro), în creştere cu 10,1% faţă de anul anterior. În 2021, FNUASS a înregistrat venituri de 49,81 miliarde lei (10,1 miliarde euro).
Cheltuielile au fost tot de 54,86 miliarde de lei, însă au fost acoperite prin creşterea cu 8,7% a subvenţiilor pentru FNUASS de la bugetul de stat, de la 10,15 miliarde lei în 2021 până la 11,04 miliarde lei (peste 2 miliarde de euro) în 2022.
În acelaşi timp, estimările oficiale arată că PIB-ul României a crescut cu peste 20% în valoare nominală, la 1.427 miliarde lei (289 miliarde euro), astfel că ponderea FNUASS în PIB a scăzut la 3,84% în 2022, de la 4,19% în 2021.
Fondul a fost alimentat anul trecut în principal din contribuţiile de asigurări de sănătate plătite de asiguraţi şi angajatori, în valoare totală de 40,4 miliarde lei, în creştere cu 11% faţă de 2021.
În schimb, veniturile din taxe (în principal taxa clawback) au crescut mult mai încet anul trecut, cu 4,25% faţă de anul precedent, până la 3,73 miliarde lei, după plafonarea taxei clawback intrată în vigoare în 2020.
În 2023, bugetul FNUASS este estimat să scadă până la 54,15 miliarde lei, ceea ce ar reduce şi mai mult ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB.
Din FNUASS sunt finanţate programele naţionale de sănătate curative din România, în timp ce programele naţionale de sănătate publică sunt finanţate de Ministerul Sănătăţii.
Aceste programe au fost reorganizate în martie 2022, fiind aprobate 13 programe naţionale de sănătate publică şi 15 programe naţionale de sănătate curative.
