Subiectul infecţiilor nosocomiale este unul foarte mediatizat în România în ultimii ani, însă el ascunde un alt pericol, mai puţin cunoscut. Consumul excesiv de medicamenter este unul dintre factorii importanţi care generează rezistenţă la medicamente, spun specialiştii. În ultimii ani, mulţi pacienţi s-au infectat cu Clostridium difficile, o bacterie rezistentă la tratament, în urma autoadministrării de antibiotic la domiciliu, a declarat dr. Daciana Toma, secretar al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, în emisiunea 360MEDICAL difuzată duminică la B1 TV.
Bacteriile au rezistenţă la tratament când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a le omorî sau de a le stopa creşterea. Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la anumite antibiotice, însă altele dobândesc rezistenţă ca urmare a modificărilor genetice.
Această situaţie reprezintă un mare pericol pentru sănătate publică, pentru că limitează serios opţiunile de tratament în cazul unor infecţii. În România, consumul neadecvat sau excesiv de antibiotice reprezintă o problemă veche, spun specialiştii.
“Sunt câţiva factori care contribuie la situaţia în care ne găsim. Pe de o parte, este vorba de educaţia populaţiei. Din păcate, după atâţia ani în care vorbim de rezistenţa la antibiotice, încă sunt pacienţi care doresc să ia antibiotic ca primă opţiune în tratarea unei afecţiuni, indiferent dacă pentru aceasta are rost sau nu să iei antibiotic”, a explicat dr. Daciana Toma.
Pe de altă parte, există un acces la antibiotice chiar şi fără prescripţie medicală, în ciuda legislaţiei. “Vă spun, ca medic de familie, că pacienţii au în continuare acces, chiar dacă nu atât de uşor ca în urmă cu câţiva ani”, a menţionat medicul.
Astfel de administrări incorecte, de multe ori din proprie iniţiativă şi nu la recomandarea medicului, pot stimula rezistenţa la antibiotice, cu efecte grave.
“Se vorbeşte foarte mult de infecţii nosocomiale, de infecţia cu Clostridium difficile. În ultimii doi ani, pacienţii pe care i-am avut cu infecţii cu Clostridium difficile au avut aceste infecţii în urma autoadministrării de antibiotic, pentru că nu călcaseră într-un spital”, a precizat dr. Toma.
Potrivit specialiştilor, infecţiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multă îngrijire sau antibiotice alternative mai scumpe, cu efecte secundare mai grave.
Una dintre cauzele apariţiei rezistenţei la tratament este administrarea incorectă sau greşită de antibiotice. Spre exemplu, cele mai multe răceli şi gripe sunt provocate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu sunt eficace – ceea ce înseamnă o utilizare incorectă.
“Utilizare greşită înseamnă atunci când, deşi avem nevoie de el, utilizăm un antibiotic într-un mod nu tocmai corect: fie nu se administrează o doză corespunzătoare greutăţii corporale, fie nu se iau dozele într-un interval stabilit – luăm doar o dată pe zi, în loc de două sau de trei ori, aşa cum ar trebui”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog.
O altă problemă, apărută în perioada pandemiei de Covid-19, este utilizarea incorectă a antibioticelor în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2.
“Tratamentul cu antibiotic în boala Covid-19 se face doar atunci când este documentată suprainfecţia bacteriană. Altfel, nu doar că iei antibioticul degeaba, ci rişti să complici situaţia pentru că, nu de puţine ori, se poate genera apariţia acelor bacterii rezistente la antibiotice şi care provoacă foarte mari neplăceri”, a spus dr. Toma.
Când sunt expuse la antibiotice, bacteriile vulnerabile sunt omorâte, iar bacteriile rezistente pot continua să crească şi să se înmulţească. Aceste bacterii rezistente se pot răspândi şi cauza infecţii la alţi oameni cărora nu li s-au administrat antibiotice.
Specialiştii propun mai multe soluţii pentru reducerea riscului de apariţie a rezistenţei la antibiotice. Astfel, este nevoie de educarea populaţiei şi de blocarea accesului la antibiotice în lipsa unei prescripţii medicale. O altă măsură este realizarea de cursuri de educaţie continuă pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii, în care aceştia să primească ultimele informaţii legate de rezistenţa la antibiotice.
Ultimele date europene arată că România se află pe locul 3 în UE după consumul de antibiotice pe cap de locuitor.
