Guvernul a aprobat marţi noua strategie naţională pentru controlul HIV/SIDA în România, pentru perioada 2022-2030, care propune realizarea şi finanţarea unor intervenţii pentru prevenirea transmiterii infecţiei la nivelul grupurilor prioritare. Pentru aplicarea strategiei, bugetul necesar estimat este de 1,2 miliarde lei în următorii trei ani.
Strategia, prezentată în luna iunie 2022 de 360medical.ro, a fost elaborată de experţi din cadrul Ministerului Sănătăţii, organizaţii neguvernamentale, membrii Comitetului Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi Tuberculoză, precum şi de experţi internaţionali cu responsabilităţi în acest domeniu.
Infecţia HIV reprezintă în România o prioritate de sănătate publică, în condiţiile în care anual sunt diagnosticate aproape 1.000 de cazuri noi, iar controlul ei presupune prevenirea îmbolnăvirilor, testarea corespunzătoare şi tratamentul persoanelor infectate.
Principalele obiective ale noii strategii sunt:
- Creşterea accesului grupurilor prioritare la servicii de prevenire HIV si a accesului tinerilor la cunoştinţe despre HIV/SIDA
- Creşterea accesului la testare şi diagnostic HIV a grupurilor prioritare, a gravidelor şi a altor grupuri la risc
- Asigurarea accesului universal, continuu, nediscriminatoriu şi rapid al persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA la tratament şi îngrijiri în vederea creşterii calităţii vieţii în relaţia cu sănătatea şi prevenirii transmiterii secundare a virusului HIV.
Pentru România, una dintre ţintele principale cu privire la HIV/SIDA este menţinerea profilului de ţară cu incidenţă redusă a infecţiei.
Bugetul total necesar pentru implementarea Strategiei în următorii 3 ani este de peste 1,2 miliarde lei, buget care include şi asigurarea tratamentului pentru persoanele cu HIV aflate în tratament.
Ultima strategie aprobată în domeniu a fost cea aferentă perioadei 2004-2007.
Strategia derivă din priorităţile de politică publică trasate prin Strategia Naţională de Sănătate 2021-2027 şi reprezintă politica sectorială a Ministerului Sănătăţii în domeniul supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA şi Tuberculoză în România.
Strategia este un document orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor şi proiectelor naţionale şi locale de intervenţie în domeniul supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 în România.
Noua strategie a fost elaborată plecând de la constatarea creşterii îngrijorătoare a numărului de cazuri HIV/SIDA nou-diagnosticate la nivel naţional în perioada 2007-2016 (7.139 cazuri noi HIV/SIDA) şi al studiilor realizate la nivel internaţional, care au demonstrat că dinamica epidemiei HIV este determinată de comportamentele la risc, de frecvenţa acestora şi de vulnerabilităţile unor grupuri populaţionale specifice şi ale celor aflate în legătură cu acestea.
“Se impune prioritizarea unor grupuri mai expuse infecţiei cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice şi a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament şi îngrijiri HIV”, afirmă autorii strategiei, în nota de fundamentare a hotărârii de guvern care a implementat strategia.
Astfel, în cadrul Strategiei au fost considerate 4 “grupuri prioritare”, în care prevalenţa infecţiei HIV este ridicată. Prima este categoria bărbaţii care fac sex cu alţi bărbaţi (BSB), în care prevalenţa HIV/SIDA a fost estimată la 18% în 2014, conform datelor din studiul european SIALON II, realizat pe un eşantion de 181 de persoane din Bucureşti.
Al doilea grup prioritar este format din consumatorii de droguri injectabile (CDI), cu o prevalenţă estimată a HIV/SIDA la 11,2% în 2015 în rândul persoanelor care accesau programele de schimb de seringi şi de 28,9% în rândul celor nu accesau aceste servicii.
Celelalte grupuri sint persoanele care practică sexul comercial, cu o prevalenţă a HIV/SIDA estimată la 1% în 2009, şi persoanele private de libertate, cu o prevalenţă estimată 0,2% în 2010.
“Având în vedere numărul mare de cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală înregistrate la nivelul populaţiei generale, o atenţie specială trebuie acordată adolescenţilor şi tinerilor. Cea mai des întâlnită cale de transmitere HIV şi ITS în rândul acestora este sexul neprotejat. Astfel, intervenţiile de prevenire incluse în cadrul Strategiei trebuie să asigure şi accesul tinerilor (cu vârste între 15-24 ani) la servicii de prevenire, diagnostic şi tratament HIV/SIDA prin concentrarea pe cunoaşterea nevoilor specifice acestora şi furnizarea de servicii adaptate”, arată documentul.
Pe lângă prioritizarea grupurilor vulnerabile, strategia mai propune încă 4 politici pentru prevenirea transmiterea infecţiei cu virusul HIV: utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament, asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecţii HIV, asigurarea unui mediu propice şi coordonarea în implementarea răspunsului naţional HIV/SIDA.
TABLOUL HIV ÎN ROMÂNIA
Potrivit documentului, un motiv de îngrijorare îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (9,92% teste pozitive din total 867 teste realizate în 2016).
De asemenea, peste 61% din cazurile noi de infecţie HIV înregistrate în România în 2016 au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mm3), faţă de 48% la nivel european.
Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat şi al utilizării insuficiente a serviciilor de testare şi consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile vulnerabile.
Într-un deceniu, numărul persoanelor infectate cu HIV din România aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60%, de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016.
În perioada 2008-2016, numărul pacienţilor aflaţi în tratament ARV a crescut cu 47.2% (de la 7.434 în 2008 la 10.942 în 2016).
Fondurile necesare aplicării Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 urmează să fie asigurate de la bugetul de stat, din Fondul de asigurări sociale de sănătate, din venituri extrabugetare şi din alte finanţări internaţionale, inclusiv fonduri structurale.
Dacă în perioada 2007 – 2010 bugetul anual alocat la nivel naţional pentru tratament ARV a fost de circa 32 milioane euro, în anul 2016, în condiţiile unei creşteri cu 47% a numărului de pacienţi, costurile aferente tratamentului ARV s-au dublat, ajungând la aproximativ 60 milioane euro.
Astfel, în condiţiile menţinerii incidenţei HIV/SIDA la nivelul mediei ultimilor 10 ani (714 cazuri noi anual), doar costurile necesare acoperirii tratamentului ARV şi monitorizării pentru persoanele nou diagnosticate vor implica o creştere anuală a bugetului cu circa 4,6 milioane euro, estimează autorii strategiei.
“Având în vedere resursele financiare limitate existente se impune prioritizarea celor mai eficiente strategii de prevenire HIV/SIDA, precum şi monitorizarea şi supravegherea continuă a comportamentelor în vederea obţinerii unei imagini clare şi în dinamică a situaţiei epidemiologice.
Acest lucru este posibil doar în condiţiile unei abordări integrate şi coerente la nivelul autorităţilor centrale şi locale, cu implicarea societăţii civile şi a reprezentanţilor persoanelor afectate”, arată documentul.
În acest context, autorii strategiei consideră că valoarea costurilor acţiunilor de prevenire HIV în rândul grupurilor prioritare şi tinerilor, estimate la 2,42 milioane euro anual, reprezintă o investiţie eficientă din punct de vedere economic, care va conduce pe termen lung la scăderea numărului de cazuri noi.
