Ordonanţa de urgenţă (OUG) aprobată în 4 februarie de guvern şi care pune pe picior de egalitate spitalele private cu cele de stat în programele naţionale de sănătate curative a intrat în vigoare, fiind publicată marţi seară în Monitorul Oficial.
Iniţial, Ministerul Sănătăţii la elaborat un proiect de ordonanţă simplă, însă între timp s-a optat pentru varianta unei ordonanţe de urgenţă pentru a respecta principiul simetriei legislative.
Proiectul de ordonanţă a fost prezentat în premieră de către 360medical.ro în 20 ianuarie. Ulterior, alte publicaţii au prezentat modificările propuse şi efectele acestora, unii jurnalişti susţinând că ar fi vorba de o “privatizare” a programelor naţionale de sănătate curative.
CE PREVEDE ACTUL NORMATIV
Concret, actul normativ modifică art. 52 alin. (2), lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care se referă la unităţile de specialitate selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate.
În prezent, pot fi selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative şi spitalele private doar “pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale”.
Proiectul de ordonanţă înlocuieşte paragraful “furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale” cu următorul cuprins: ”furnizori privaţi de servicii medicale”, ceea ce ar permite derularea fără restricţii a serviciilor medicale decontate în cadrul programele naţionale şi în spitalele private din România.
“Era lăsată în suspans această formulare ambiguă – când sunt excedate anumite capacităţi de primire -, lucru absolut ambiguu şi greu de interpretat. Este vorba despre o updatare firească a acestei legislaţii din 2014. De asemenea, sunt luate şi alte măsuri de modernizare a Legii 95, a acestor servicii medicale integrate ca şi celelalte ţări europene“, a motivat recent ministrul Sănătăţii, Victor Costache.
Iniţiatorii ordonanţei au oferit, de altfel, mai multe argumente pentru susţinerea acestuia.
“Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”, se arăta în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
“Astfel, se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament in cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, funcţie de opţiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizaţi şi evaluaţi şi care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate”, menţiona documentul.
URGENŢELE, DECONTATE LA PRIVAT LA COSTUL DE LA STAT
Acelaşi act normativ mai prevede că Ministerul Sănătăţii va acoperi integral costurile spitalelor private din România pentru asistenţa medicală acordată pacienţilor ajunşi în stare critică la unităţile respective şi pe care acestea sunt obligate prin lege să îi îngrijească.
Totuşi, faţă de forma iniţială a prevederii, forma finală introduce o limitare a sumelor decontate. "Sumele aferente decontului per caz nu pot depăşi sumele decontate pentru cazuri similare din sistemul public de urgenţă", arată praragraful adăugat în fomra finală a actului normativ, intrată în vigoare.
Ordonanţa prevede acoperirea acestor costuri din fonduri publice, diferenţa dintre costurile acoperite de casele de asigurări de sănătate şi costurile totale urmând să fie acoperită din bugetul Ministerului Sănătăţii.
“Fondurile pentru îngrijirea pacienţilor aflaţi în stare critică sau cu acuze ce ridică suspiciunea unei afecţiuni acute grave care nu pot fi acoperite din sumele obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate vor fi decontate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii”, prevede proiectul de act normativ, care introduce un nou alineat în articolul 111 din Legea 95/2006.
Procedurile şi condiţiile de decontare a urgenţelor vor fi stabilite ulterior, "în mod concurenţial, transparent şi nediscriminatoriu", prin hotărâre de guvern, prevede actul normativ.
Legislaţia anterioară prevedea că serviciile medicale private de urgenţă prespitalicească nu puteau contracta serviciile publice în vederea acoperirii unor zone sau activităţi care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie.
Potrivit reglementărilor actuale, serviciile medicale private spitaliceşti de urgenţă trebuie să respecte standardele minime impuse de Ministerul Sănătăţii pentru serviciile de urgenţă din spitalele publice.
De asemenea, ordonanţa prevede că dispozitivele medicale şi materiale sanitare acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative trebuie achiziţionate obligatoriu pe baza celui mai bun raport calitate-preţ.
O altă prevedere importantă cuprinsă în actul normativ priveşte contribuţia personală (coplata) a pacienţilor în spitalele şi clinicile private din România, care a fost eliminată de guvern până în aprilie 2021.
Ultima măsură a atras critici din partea Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), cea mai importantă organizaţie care reprezintă interesele furnizorilor privaţi de servicii de sănătate.
Spitalele şi clinicile private avertizează că iau în considerare să nu mai semneze contractele anuale care permit decontarea serviciilor în mediul privat.
“Ne exprimăm îngrijorarea pentru prorogarea introducerii contribuţiei personale fără nicio consultare prealabilă. Furnizorii de servicii medicale private vor realiza în perioada următoare o analiză privind oportunitatea semnării contractului din acest an, fapt care va permite realizarea de servicii medicale în regim privat doar contra cost”, a afirmat preşedintele PALMED, Cristian Hotoboc.
EFECTE ESTIMATE
Medicul Sorin Paveliu, fost parlamentar:
Să fie oare dorinţa de a evita dezbaterea publică impusă de lege sau doar o presiune formidabilă din partea cuiva? Este însă clar, de această dată Ludovic Orban a fost tranşant la televizor, din motive neprecizate. PNL îşi asumă politic liberalizarea accesului celor 110 de spitale private la finanţarea din fondurile CNAS. Este exact ce am anticipat, aceasta era miza OG-ului, nu programele de sănătate.
Vlad Mixich, membru în board-ul executiv al European Public Health Alliance (EPHA):
Curajoasă politic propunerea Guvernului de a liberaliza complet programele naţionale de sănătate astfel că orice spital privat le va putea, teoretic, accesa. (…) Cel mai important: fondurile alocate programelor naţionale de sănătate nu vor creşte. Ele rămân la acelaşi nivel (unul foarte mic comparat cu alte ţări europene), doar că mai mulţi furnizori se vor înghesui să le obţină: orice spital privat şi orice spital public care îndeplinesc criteriile tehnice necesare. Pacienţii se vor putea trata în cadrul programelor naţionale de sănătate tot ca până acum: în limita fondurilor disponibile şi în limita numărului de pacienţi stabilit de CNAS.
Foarte fain că se încurajează competiţia între spitalele publice şi cele private. Totuşi, o întrebare: cât de reală e această competiţie atunci când coordonatorul unei clinici care derulează un program naţional într-un spital public este în acelaşi timp implicat in coordonarea unei clinici private care vrea să acceseze acelaşi program naţional? Vrem competiţie pe bune? Ok, dar atunci trebuie introdusă şi o măsură foarte nepopulară. Medicii cu poziţii de răspundere trebuie să aleagă unde lucrează: ori cu steaua, ori cu crucea. Nu merge şi la stat şi la privat. Că dacă lucrurile rămân aşa, e clar că vom obtine orice altceva, dar nu competiţie reală.
