Covid-19 nu este singura pandemie care ar trebui să ne îngrijorreze, spun experţii în sănătate. Cercetătorii americani numesc pandemia tot mai mare de inactivitate fizică o adevărată „criză" cu care se vor confrunta sistemele de sănătate.
Un studiu investighează în mod unic corelaţia dintre vulnerabilitatea socială şi inactivitatea fizică, utilizând date privind prevalenţa inactivităţii fizice şi indicele de vulnerabilitate socială (SVI).
Constatările cercetătorilor de la Universitatea din Illinois-Chicago (UIC) indică faptul că în Statele Unite, activitatea fizică este inacceptabil de scăzută şi nu s-a îmbunătăţit în mod apreciabil în ultimul deceniu, în timp ce nivelurile ridicate de vulnerabilitate socială şi inactivitate fizică sunt concentrate în anumite regiuni geografice.
Studiul a constatat în principal faptul că, vulnerabilitatea socială, în special cea legată de statutul socioeconomic şi de caracteristicile gospodăriei, are un impact semnificativ asupra prevalenţei inactivităţii fizice, cel puţin în Statele Unite.
De asemenea, suprapunerea distribuţiei SVI şi a prevalenţei inactivităţii fizice sugerează o puternică influenţă culturală regională asupra acestor fenomene negative.
Cercetarea ia în considerare, de asemenea, factorii externi care influenţează alegerile privind stilul de viaţă, inclusiv factorii culturali şi geografici, modelele istorice de colonizare şi dezvoltarea unor culturi regionale distincte.
„În mod frecvent se spune că a fi activ din punct de vedere fizic este benefic pentru toată lumea şi, prin urmare, toţi oamenii ar trebui să fie mai activi din punct de vedere fizic şi să facă exerciţii fizice 150 de minute sau mai mult pe săptămână în majoritatea, dacă nu în toate zilele săptămânii, la o intensitate moderată, ar fi ideal", scriu experţii în sănătate.
Dar dr. Nicolaas Pronk, unul dintre autorii studiului şi director ştiinţific al HealthPartners, critică abordarea tradiţională a mesajelor de sănătate.
„Se acordă prea puţină atenţie factorilor care influenţează decizia unei persoane de a fi activă din punct de vedere fizic", spune el.
Specialiştii subliniază importanţa înţelegerii adevăraţilor factori care determină inactivitatea fizică în rândul majorităţii indivizilor.
„Aceşti factori ar trebui luaţi în considerare la conceperea campaniilor de promovare a sănătăţii prin activitate fizică şi la adaptarea consilierii individuale", explică Colin Woodard, un alt autor al studiului, directorul Nationhood Lab de la Pell Center pentru relaţii Internaţionale şi Politici publice din cadrul Universităţii Salve Regina.
Potrivit acestuia, scopul recentului studiu este de a afla ce motivează cu adevărat comportamentul indivizilor legat de activitatea fizică şi schimbarea acestuia pentru promovarea sănătăţii.
Inteligenţa bazată pe date şi cercetările interdisciplinare ar putea ajuta la identificarea celor mai bune modalităţi de a încuraja alegerile unui stil de viaţă sănătos şi, în cele din urmă, de a face oamenii mai sănătoşi, spun experţii americani.
„Trebuie să ne dăm seama cum să ajutăm anumite comunităţi şi indivizi să facă schimbări de comportament. De ce instrumente au nevoie? Ce mesaje vor rezona cu ei? Este timpul să aplicăm o abordare de medicină de precizie în medicina vieţii sănătoase", concluzionează autorii studiului, publicat în decembrie, în revista The American Journal of Medicine.
