Medicii au găsit o soluţie inovatoare pentru a-i salva viaţa unui tânăr american care avea nevoie de un transplant de plămâni. În timpul procedurilor, echipa medicală din Statele Unite a folosit implanturi mamare.
Când plămânii lui Davey Bauer, în vârstă de 34 de ani, au încetat să mai funcţioneze, medicii au apelat la un instrument neobişnuit pentru a-l menţine în viaţă: implanturi mamare de mari dimensiuni.
Experţii spun că aceasta a fost o soluţie inovatoare pentru a da timp organismului tânărului să lupte împotriva unei infecţii urâte, astfel încât să poată accepta un dublu transplant de plămâni care i-a salvat viaţa.
Acesta ar putea fi primul caz al unei potenţiale practici de transplant ce ar putea salva persoane cu boli infecţioase care, cel mai probabil, în urmă cu doar câţiva ani nu ar fi supravieţuit.
Cazul tânărului a început în aprilie, când a simţit că nu mai poate respira cum trebuie.
El a povestit că a dus o viaţă activă, fiind pasionat de sportul de iarnă cu placa şi de patinatul pe role, a fost întotdeauna sănătos, şi şi-a menţinut o greutate sănătoasă lucrând în domeniul amenajărilor peisagistice.
Tânărul era fumător de multă vreme şi ajunsese la un pachet de ţigări pe zi la 21 de ani.
În 2014 a trecut la vaping.
„M-am gândit că e o alternativă mai sănătoasă", a spus el. „Dar, cu toată sinceritatea, mi s-a părut mai dependentă decât ţigările".
Atunci când oamenii fumează sau fac vape, pot lăsa ţesutul pulmonar inflamat, ceea ce face organul mai susceptibil la infecţii, spun specialiştii.
În plus, tânărul nu-şi făcuse vaccinul antigripal şi era încă sezonul gripei.
„Toţi aceşti factori de risc s-au aliniat: sănătatea pulmonară compromisă cu ţigările şi vapatul, faptul că nu a fost vaccinat împotriva gripei şi apoi infecţia", a declarat medicul acestuia, dr. Ankit Bharat, şeful chirurgiei toracice şi directorul Institutului Toracic Canning de la spitalul Northwestern.
„Când totul se aliniază te aştepţi la un dezastru major", a explicat chirurgul.
Când problemele de respiraţie ale tânărului au continuat, acesta s-a dus la medic, iar testele au arătat că avea gripă.
Problemele sale de respiraţie au devenit atât de grave încât a trebuit să fie internat într-un spital. De asemenea, el a dezvoltat o infecţie pulmonară suplimentară cu Pseudomonas (bacilul piocianic) pe care antibioticele nu reuşeau să o rezolve.
Afectarea plămânilor săi a devenit atât de extinsă încât medicii l-au pus pe ECMO - oxigenare cu membrană extracorporală - un instrument care pompează şi oxigenează sângele, din afara corpului.
Dispozitivul este conceput pentru a permite plămânilor şi inimii unui pacient să se odihnească pentru a se putea vindeca, dar nu a fost suficient în acest caz.
Medicii au stabilit că singura sa speranţă ar fi un dublu-transplant de plămâni.
Starea tânărului s-a înrăutăţit din nou şi a intrat în stop cardiac. Inima i s-a oprit şi a trebuit resuscitat.
Având insuficienţă pulmonară acută nu putea aştepta după un donator şi în acelaşi timp era prea bolnav pentru a trece printr-o procedură de transplant, nemaiavând şanse de supravieţuire
„A trebuit să găsim o strategie pentru a face ceva ce nu am mai făcut niciodată", a spus dr. Bharat, care are un istoric de transplanturi duble de plămâni reuşite pe persoane cu infecţii grave şi chiar cu cancer în stadiu avansat.
În iunie 2020, el şi chirurgii de la spitalul Northwestern au efectuat primul transplant dublu de plămâni reuşit pe un pacient cu Covid-19, din Statele Unite.
Echipa s-a gândit la o abordare similară şi în acest caz, dar prima provocare pe care a trebuit să o depăşească a fost infecţia.
Chirurgii au îndepărtat plămânii cu grijă, pentru a nu răspândi germeni, şi au curăţat totul, părând să limiteze infecţia. De asemenea, l-au ţinut pe tânăr pe antibiotice puternice şi în câteva zile, organismul său părea să fi eliminat infecţia.
O altă problemă a fost cum să-i menţină fluxul de sânge în timp ce aşteptau ca infecţia să dispară, astfel încât organismul său să fie pregătit pentru plămânii donatorului.
Inima şi plămânii lucrează împreună prin intermediul celor două pompe ale cordului, care sunt ataşate una de cealaltă pe partea dreaptă şi pe partea stângă. Sângele trece de la dreapta la stânga prin plămâni.
Medicii au fost nevoiţi să folosească părţi ale aparatului ECMO pentru a crea canale artificiale pentru a muta sângele în jurul corpului tânărului.
Provocarea finală a fost atunci când au trebuit să decidă ce să facă cu inima pacientului. Cordul se află în centrul corpului şi, deşi este ataşată de mai multe vase de sânge, în absenţa plămânilor, atârnă.
„Când pacientul se întoarce, (inima) poate cădea într-o parte şi poate deforma organele din jur, aşa că a trebuit să creăm un mecanism care să menţină doar inima în centru", a explicat dr. Bharat.
Buretele de laborator nu era suficient de mare, a spus el, fiind nevoie de ceva care să poată fi modelat în interiorul pieptului.
Aici au apărut implanturile mamare dublu-D pe care medicii le-au plasat în interiorul cavităţii sale toracice şi au reuşit să menţină temporar inima la locul ei.
Întregul proces a durat doar câteva zile. Medicii au îndepărtat plămânii bărbatului pe 26 mai, iar o pereche de plămâni a devenit disponibilă a doua zi.
Pe 28 mai, chirurgii au îndepărtat implanturile mamare şi au introdus plămânii donatorului.
Echipa de la spitalul american spune că a fost de departe unul dintre cele mai complexe cazuri pe care le-a văzut vreodată.
Acum, tânărul este pe cale să se recupereze complet.
„Pentru noi este oarecum uimitor să vedem acest lucru", spune dr. Bharat.
Procedura a venit cu riscuri reale, chiar mai mari decât cele pe care le-ar vedea cineva în cazul unui transplant obişnuit de plămâni, a declarat pentru CNN dr. Yoshiya Toyoda, director chirurgical al transplantului toracic, şef al chirurgiei cardiovasculare şi director al suportului circulator mecanic la spitalul universitar Temple, care nu a fost implicat în acest caz.
Un transplant tipic de plămâni implică o singură intervenţie chirurgicală, pentru a îndepărta plămânul şi a introduce organul donat. Orice intervenţie chirurgicală vine cu riscuri serioase, iar acest caz a implicat mai multe proceduri.
Folosirea unui sistem creat de om pentru a menţine circulaţia sângelui prezintă, de asemenea, riscul de a dezvolta cheaguri care ar putea provoca un AVC.
Până la jumătatea lunii iunie, tânărul a renunţat la aparate şi respira cu noii săi plămâni, fiind deja pe picioare.
A fost nevoie de câteva luni la terapie intensivă pentru a se recupera, dar la sfârşitul lunii septembrie, era suficient de sănătos pentru a fi externat şi pentru a continua terapia într-un centru de reabilitare din afara spitalului.
Dr. Albert Rizzo, medic-şef al Asociaţiei Americane a Plămânilor, a declarat că succesul recuperării sale este remarcabil şi că tehnica folosită de medici a fost inovatoare.
Echipa medicală îl monitorizează în continuare pe tânăr.
Fotografia reprezintă vechii plămâni ai tânărului (dreapta) şi noii plămâni. Credit: Northwestern Medicine.
