România a colectat 2,34 doze de plasmă convalescentă la 100 de pacienţi cu Covid-19 în şase luni, de 5 ori mai puţin decât media din Uniunea Europeană, arată un bilanţ realizat de Besmax Pharma Distribution SRL (BPHD), care a donat 18 aparate de plasmafereză centrelor de transfuzii din ţară.
Astfel, 2.500 de români au donat plasmă convalescentă, ceea ce înseamnă circa 1,2% din totalul celor aproape 210.000 de persoane din România care au avut sau au Covid-19.
"Prin comparaţie cu media Uniunii Europene, performanţa României este de 5 ori mai redusă, în condiţiile în care UE colectează în medie 12 doze de plasmă convalescentă la fiecare 100 de pacienţi Covid-19", se arată în comunicatul companiei.
Potrivit documentului, randamentul colectării plasmei în România este afectat de 3 factori: lipsa aparatelor de plasmafereză (în România există doar 1 aparat de plasmafereză la 1 milion de locuitori, în timp ce media europeană este de 38 de aparate la 1 milion de locuitori); dependenţa excesivă de procedura recoltării de sânge integral (din care se extrage ulterior plasma) – au fost făcute 1.409 donări de sânge convalescent şi doar 1.060 donări de plasmă convalescentă, în timp ce în alte state din UE donarea de sânge integral pentru extragerea de plasmă convalescentă este aproape inexistentă; neimplicarea statului în informarea şi mobilizarea potenţialilor donatori.
Cu toate acestea, în România au fost recoltate până acum 4.420 de doze de plasmă convalescentă, dintre care 3.011 doze (68%) prin plasmafereză, iar 1.409 doze (34%) prin recuperare din sânge integral.
Judeţele care realizează cele mai bune performanţe privind recoltarea de plasmă convalescentă (prin raportare de 100 de pacienţi Covid-19) sunt, în ordine: Buzău, Arad, Hunedoara, Argeş, Galaţi şi Bistriţa-Năsăud.
Pentru creşterea numărului de donări de plasmă convalescentă şi pentru îmbunătăţirea generală a performanţei sistemului naţional de colectare a plasmei, compania propune mai multe măsuri, dprecum suplimentarea cu minim 30% a personalului din centrele de transfuzie sanguină (în special din centrele care au deja echipamente de plasmafereză), suplimentarea celor 18 echipamente de plasmafereză existente (prin donaţii, sponsorizări sau achiziţionarea de către stat din fonduri europene), testarea privind prezenţa anticorpilor anti- SARS-CoV-2 a tuturor celor care locuiesc în aceeaşi gospodărie cu persoane confirmate (pentru creşterea şanselor de a identifica potenţiali donatori) şi realizarea unei campanii naţionale de informare şi mobilizare a persoanelor care au avut Covid-19 pentru a deveni donatori de plasmă convalescentă.
În 11 august, Ministerul Sănătăţii a schimbat metodologia de colectare de plasmă convalescentă pentru tratamentul Covid-19, însă varianta modificată conţinea în continuare mai multe prevederi care îngreunau donarea.
Ulterior, în 28 august, ministerul a schimbat din nou metodologia, eliminând o parte dintre erorile semnalate de specialişti care îngreunau în continuare donarea de plasmă.
Noua metodologie impune în continuare donatorilor care nu au fost testaţi pozitiv cu RT-PCR pentru Covid-19 să-şi plătească singuri testul serologic (de anticorpi) pentru a fi acceptaţi să doneze plasmă convalescentă, la 14 zile după testare.
În alte state din Uniunea Europeană, astfel de date sunt extrase din registrele naţionale ale pacienţilor care au fost infectaţi cu Covid-19 şi s-au recuperat. În România nu există, însă, un astfel de registru, fiindcă autorităţile nu l-au creat.
Totuşi, unele laboratoare private din România oferă gratuit acest test celor care vor să doneze plasmă convalescentă.
