Infecţiile de origine bacteriană reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial, după problemele cardiace, conform rezultatelor unui nou studiu.
Un studiu foarte amplu publicat marţi, în The Lancet, arată că infecţiile de origine bacteriană reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial, după problemele cardiace.
Conform studiului, stafilococul auriu şi pneumococul se numără printre cele mai mortale bacterii.
În acest studiu, oamenii de ştiinţă au selectat aproximativ treizeci de bacteria, cele mai frecvent implicate în infecţii, şi au evaluat numărul de decese asociate acestora.
Evaluările au fost realizate în cadrul Global Burden Of Disease Report (GBDR), un program vast de cercetare, finanţat de Fundaţia Bill Gates, de o amploare fără echivalent, în care sunt implicaţi câteva mii de cercetători din majoritatea ţărilor lumii.
„Decesele asociate acestor bacterii constituie a doua cauză de deces la nivel mondial” după maladiile coronariene, care includ în special atacurile de cord, au concluzionat autorii studiului, citaţi de agenţii de presă preluate de Agerpres.
Cu 7,7 milioane de decese asociate unei infecţii bacteriene, unul din opt decese poate fi atribuit acestora, chiar dacă aceste cifre datează din 2019, înainte de pandemia de Covid-19.
Dintre cele treizeci de bacterii selectate, cinci sunt responsabile pentru mai mult de jumătate dintre decese:
- stafilococul auriu (Staphylococcus aureus),
- E. coli (Escherichia coli),
- pneumococul (Streptococcus pneumoniae),
- bacilul Friedlander (Klebsellia pneumoniae) şi
- bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa).
Stafilococul auriu este „principala cauză bacteriană de deces în 135 de ţări”, se arată în studiu.
La persoanele cu vârste sub 5 ani, însă, infecţiile pneumococice se dovedesc a avea cea mai crescută rată de mortalitate.
Pentru cercetători, aceste rezultate ilustrează modul în care infecţiile bacteriene reprezintă o „prioritate urgentă” în materie de sănătatea publică.
În urma studiului, cercetătorii au solicitat intensificarea eforturilor pentru prevenirea infecţiilor, o mai bună utilizare a antibioticelor, în special pentru evitarea creşterii rezistenţei, şi o utilizare mai eficientă a vaccinării.
