Numărul vizitelor medicale şi al prescripţiilor în cazul persoanelor cu tulburări de somn sunt aproape duble în special la cele care suferă de insomnii sau apnee în somn comparativ cu persoanele care nu au probleme de somn, potrivit unui nou studiu.
Pacienţii cu tulburări de somn au fost mai predispuşi să viziteze serviciile de urgenţă şi să aibă mai multe comorbidităţi.
Studiul, realizat de cercetătorii de la spitalul Massachusetts Eye and Ear Infirmary, a reliefat că tulburările de somn sunt asociate cu rate semnificativ mai mari de utilizare a asistenţei medicale, necesitând o sumă suplimentară de 94,9 miliarde de dolari în fiecare an pentru sistemul de îngrijire a sănătăţii din Statele Unite.
Cercetătorii au examinat diferenţele privind cheltuielile de sănătate la pacienţi similari cu şi fără diagnostic de tulburare de somn, aşa cum este determinat de codul lor de diagnostic. Studiul a inclus date dintr-un sondaj reprezentativ la nivel naţional din mai mult de 22.000 de americani, denumit Sondajul pentru cheltuieli medicale din 2018, care este administrat de Agenţia pentru cercetare şi calitate a asistenţei medicale a Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane din SUA.
Au descoperit că 5,6% dintre respondenţi au avut cel puţin o tulburare de somn, ceea ce a însemnat aproximativ 13,6 milioane de adulţi americani. Acest lucru reprezintă probabil o subestimare semnificativă, potrivit autorilor, întrucât insomnia afectează 10-20 la sută din populaţie. Cheltuielile generale de îngrijire a sănătăţii pe an la aceste persoane a fost cu aproximativ 7.000 de dolari mai mult comparativ cu cele fără o tulburare de somn, adică cu aproximativ 60 la sută mai mult în ceea ce priveşte costurile anuale. Conform calculelor făcute, costurile de îngrijire a sănătăţii pe an au ajuns la aproape 100 de miliarde de dolari pe an (94,9 miliarde dolari) atribuibile tulburărilor de somn.
Analiza a relevat că pacienţii cu tulburări de somn au avut mai mult de 16 vizite la cabinet şi au primit aproape 40 de reţete de pe an, comparativ cu aproape 9 vizite şi 22 de reţete în cazul celor fără tulburări de somn. Studiul nu a cuantificat costurile care nu sunt legate de asistenţa medicală.
Tulburările de somn cresc riscul apariţiei altor afecţiuni
Tulburările de somn pot afecta mult sănătatea şi calitatea vieţii persoanelor în numeroase moduri. Persoanele cu anumite tulburări ale somnului au o funcţionalitate diurnă scăzută, au somnolenţă, ceaţă mentală şi un risc crescut de accidente de maşină. Apneea obstructivă de somn este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn şi, dacă nu este tratată, poate creşte riscul de probleme neurocognitive, cum ar fi dificultăţi de concentrare şi tulburări de dispoziţie, precum şi afecţiuni cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune arterială ridicată şi ritmuri cardiace neregulate.
,,Din fericire, studiile au demonstrat că tratarea anumitor tulburări ale somnului reduce în mod eficient utilizarea şi costurile asistenţei medicale. Prin urmare, problemele legate de somn nu ar trebui ignorate. Recunoaşterea mai mare a tulburărilor de somn şi trimiterea timpurie la un specialist în somn sunt esenţiale", a spus dr. Phillip Huyett, potrivit Medicalxpress.com.
În prezent, o treime din populaţia adultă ajunge să sufere deprivări de somn sau să aibă probleme în circuitul de somn-veghe pe parcursul vieţii. Există mai multe tipuri de insomnie, toate au însă un element comun: funcţionalitatea pacientului. Insomnia poate fi tratată de către medicul de familie, apoi de către medicul specialist psihiatru, în anumite contexte de medicul neurolog sau alţi medici specialişti.
,,Întotdeauna medicul de familie este prima staţie şi la noi dar şi în exterior, aşa cum este gândit sistemul de sănătate. De cele mai multe ori medicul de familie rezolvă situaţia, uneori apelând la un tratament la nevoie, un anxiolitic uşor sau un somnifer uşor la nevoie, alteori apelând la un preparat alternativ, poate ceva din plante, poate un supliment alimentar care să ajute la relaxare sau la controlul somnului”, a mărturisit dr. Alexandru Aricescu, medic primar psihiatrie într-un interviu video pentru 360medical.ro.
