Un nou medicament capabil să distrugă proteinele care dăunează creierului ar putea duce în curând la un tratament pentru boli neurodegenerative precum Alzheimer şi boala Parkinson.
Estimările arată că numărul cazurilor de demenţă la nivel mondial va creşte la peste 150 de milioane până în 2050.
O echipă de la facultatea de medicină a universităţii Washington, din St. Louis, Statele Unite, a dezvoltat un compus care a eliminat proteinele dăunătoare din creier în experimentele cu şoareci. Medicamentul oferă speranţa în stoparea declinului cognitiv legat de vârstă.
Cercetătorii spun că tratamentul întinereşte celulele imune din jurul materiei cenuşii şi albe ale creierului. Aceste celule care elimină deşeurile din creier îşi încetinesc activitatea la oamenii şi rozătoarele cu Alzheimer.
„Alzheimer a fost studiat de mulţi ani din perspectiva modului în care neuronii mor, dar există şi alte celule, cum ar fi celulele imune de la periferia creierului, care pot juca, de asemenea, un rol în boala Alzheimer”, a declarat autorul principal Jonathan Kipnis, profesor de patologie şi imunologie, într-un comunicat al universităţii.
„Nu pare probabil că vom putea reînvia neuronii care au murit sau sunt pe moarte, dar celulele imune care se află la graniţa creierului sunt o ţintă fezabilă pentru tratarea bolilor cerebrale legate de vârstă”, spune Kipnis.
„Sunt mai accesibile şi ar putea fi medicate sau înlocuite. În acest studiu, am tratat şoareci în vârstă cu o moleculă care poate activa celulele imune îmbătrânite şi a funcţionat ajutând la îmbunătăţirea fluxului de fluide şi eliminarea deşeurilor din creier. Acest lucru este promiţător ca abordare pentru tratarea bolilor neurodegenerative”, a mai spus cercetătorul.
Ce se întâmplă în creier când o persoană are Alzheimer?
La pacienţii cu Alzheimer, proteinele corupte cunoscute sub numele de beta amiloid şi tau se adună împreună în plăci, ucigând neuronii. Ele declanşează simptomele caracteristice de pierdere a memoriei şi confuzie. Substanţele chimice au fost legate şi de apariţia bolii Parkinson, pentru care, de asemenea, nu există un tratament vindecător în prezent.
Cercetătorii au identificat celule imune cheie numite macrofage care curăţă vasele creierului.
„Fluxul lichidului cefalorahidian este afectat în numeroase boli neurodegenerative, precum Alzheimer, AVC, Parkinson şi scleroza multiplă”, spune dr. Antoine Drieu, cercetător postdoctoral şi autorul principal al lucrării.
„Dacă am putea restabili fluxul de fluid prin creier doar prin stimularea acestor macrofage, poate că m putea încetini progresia acestor boli. Este un vis, dar cine ştie? S-ar putea să funcţioneze”, a comentat doctorul.
O analiză ulterioară a arătat că aceste macrofage suferă schimbări la pacienţii cu Alzheimer. Celulele imune sunt mai puţin capabile să consume şi să elimine deşeurile. Autorii studiului au descoperit că cele mai importante sunt rare la şoarecii mai în vârstă.
Oamenii de ştiinţă le-au administrat o proteină pentru a le stimula activitatea. Celulele imune au început să se comporte mai mult ca cele de la şoareci mai tineri. În plus, tratamentul a îmbunătăţit fluxul de fluide şi eliminarea deşeurilor din creierul rozătoarelor.
„Rezultatele noastre arată că macrofagele parenchimatoase de graniţă ar putea fi ţintite farmacologic pentru a atenua deficitele de curăţaree al creierului asociate cu îmbătrânirea şi boala Alzheimer”, spune Kipnis, care este, de asemenea, profesor de neurologie, neuroştiinţă şi neurochirurgie.
Cercetătorii încearcă să găsească modalităţi de a înlocui sau întineri acele celule din creierul îmbătrânit ca posibil tratament pentru boala Alzheimer. Ei speră că într-o zi vor putea încetini sau întârzia dezvoltarea bolilor cerebrale legate de vârstă cu această abordare.
Curăţarea creierului ajută medicamentele pentru Alzheimer să funcţioneze mai bine
Prof. Kipnis este un expert în domeniul neuroimunologiei, studiul modului în care sistemul imunitar afectează creierul.
În 2015, el a descoperit o reţea de vase care drenează fluide, celule şi molecule mici din creier în ganglionii limfatici ai sistemului imunitar.Anul trecut, echipa sa a arătat că unele terapii experimentale pentru Alzheimer sunt mai eficiente la şoareci atunci când sunt asociate cu un tratament care vizează îmbunătăţirea drenajului fluidelor şi deşeurilor din creier.
Prof. Kipnis conduce un program susţinut de un grant de 15 milioane de dolari de la National Institutes of Health (NIH). Acesta explorează modul în care macrofagele şi alte celule imunitare interacţionează cu fluxul de fluide şi drenajul din creier în timpul îmbătrânirii.
Studiul a fost publicat miercuri, în revista Nature.