[VIDEO] Conf. dr. Adriana Dulămea: Este foarte important ca pacienţii cu scleroză multiplă să aibă acces facil la medicaţie

Scleroza multiplă sau boala cu o mie de feţe afectează peste 2,3 milioane de oameni din întreaga lume. Se ştie că este cea mai invalidantă boală a adultului tânăr şi că persoanele cu scleroză multiplă trăiesc în medie cu 10 ani mai puţin decât persoanele sănătoase. Care este situaţia pacienţilor din România în plină pandemie de COVID-19, în special a bolnavilor care se tratează la centrul din cadrul Institutului Clinic Fundeni, ce acces au la tratament şi monitorizare, explică pe larg conf. univ. dr. Adriana Dulămea, Şefa Secţiei de Neurologie din cadrul I.C.Fundeni, într-un interviu pentu 360medical.ro.

,,Problema principală a constat în organizarea monitorizării acestor pacienţi şi în schimbările de medicaţie la pacienţii care prezentau fie agravări, fie progresia bolii. Aici a fost o diferenţă importantă pentru că monitorizarea nu a mai putut fi efectuată după modelul pe care îl utilizam în anii precedenţi”, a declarat dr. Adriana Dulămea.

Echipa de la Institutul Clinic Fundeni a preluat 200 de pacienţi cu scleroză multiplă de la Spitalul Colentina din Bucureşti care a devenit spital COVID.

,,Noi aveam 250 de pacienţi pe toate terapiile disponibile în prezent în Programul Naţional şi în cost-volum. Am preluat în plus 205 pacienţi de la Spitalul Colentina, din care 181 cu Avonex şi în jur de 26 de pacienţi cu Natalizumab. A fost o problemă pentru că trebuia să organizăm aşa încât pe de o parte să nu chemăm pacienţii pentru administrare, pentru preluarea medicaţiei prea des, şi pe de altă parte să izolăm fluxul pacienţilor din Programul Naţional de fluxul pacienţilor care urmau să fie internaţi şi am stabilit o metodologie, un circuit al pacientului cu scleroză multiplă, i-am împărţit, i-am separat pe cei care erau pe medicaţie injectabilă sau orală pe care o luau acasă de ceilalţi, care erau pe anticorpi monoclonali sau medicaţie care necesita internare şi monitorizare”, a explicat şefa secţiei de Neurologie din cadrul I.C. Fundeni.

Referitor la accesul pacienţilor români cu scleroză multiplă la toate terapiile aprobate în Europa, medicul neurolog a subliniat că există o diferenţă faţă de ceilalţi pacienţi europeni. ,,Sunt nişte decalaje în privinţa aprobării de către Agenţia Naţională a Medicamentului a diverselor imunomodulatoare faţă de aprobarea lor de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi faţă de aprobarea care se obţine în Statele Unite”, a explicat dr. Adriana Dulămea, arătând că pentru scleroza multiplă recurent remisivă în România nu este încă aprobat Dimetil fumarat (aprobat însă în Statele Unite încă din 2013 şi în Europa în 2014), nici Cladribina care a fost aprobată în America în 2019 şi în Europa în ianuarie 2020, şi nici Ofatumumabul care este aprobat de FDA în august 2020.

,,Iar în privinţa formelor secundar progresive nu avem Siponimodul încă, nu avem Cladribina şi Ofatumumabul, care sunt aprobate pentru formele secundar progresive active în Europa şi Statele Unite”, a afirmat dr. Adriana Dulămea.

În opinia medicului, diferenţa legată de accesul la terapiile disponibile are impact asupra evoluţiei bolii. ,,Există numeroase studii şi date din cohorte de pacienţi din viaţa reală care ne arată că iniţierea precoce a terapiei la scleroza multiplă recurent remisivă, dar şi la formele progresive, precum şi schimbarea tratamentului la timp, precoce, reduce gradul de dizabilitate al bolii şi previne acumularea dizabilităţii până la un nivel la care pacientul nu mai poate merge decât în baston. Este foarte bine ca pacienţii să aibă acces facil la această medicaţie, dar pe de altă parte faptul că ei nu mai sunt monitorizaţi de medic, aceasta va avea un impact asupra evoluţiei bolii, pentru că putem să pierdem anumite situaţii de progresie a bolii sau de exacerbări pe care pacientul nu le observă şi prin urmare tratamentul nu va mai fi cel adecvat”.

Despre Cladribina, unul dintre medicamentele care aşteaptă aprobarea în România şi care ar fi extrem de comod din punct de vedere al administrării pentru pacient, comparativ cu perfuziile, neurologul a spus că este ,,o terapie foarte eficientă, în sensul că face parte din grupul terapiilor de reconstituţie imună, care resetează practic sistemul imun care porneşte pe baze noi”.

Mai puteţi  vedea şi Rozalina Lăpdatu, APAA: ,,Ne dorim ca programul de scleroză multiplă să se descentralizeze”