[VIDEO] Dr. Andreea Alexandru, medic de laborator: Diagnosticul oricărei infecţii cu SARS-CoV-2 nu este exclusiv de laborator

Există mai multe tipuri de testări pentru COVID-19, de la testările anti-spike şi anticorpi neutralizanţi până la testele PCR pentru COVID-19, considerate în momentul de faţă gold standard. Cu toate acestea, când vine vorba de stabilirea disagnosticului de infecţie cu SARS-CoV-2, este nevoie de mai mult decât un test de laborator. ,,Diagnosticul este un lucru extrem de complex care implică mai multe specialităţi şi mai multe investigaţii paraclinice”, a precizat dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, şefa Laboratorului Central Bucureşti şi directorul medical al Divizii Laboratoare Clinice Regina Maria.

Dr. Andreea Alexandru face o scurtă caracterizare a acestor teste pentru 360medical.ro, arătând în cazul fiecăruia ce măsoară şi cum se poate traduce în termeni de protecţie împotriva COVID-19 pe termen lung. Testele de real time PCR se folosesc în tot ceea ce înseamnă infecţii virale, bacteriene, fungice. Acestea se uită la acidul nucleic al acelui microorganism şi pot fi realizate şi din alte produse: spută, lavaj bronhoalveolar, materii fecale

,,Putem să identificăm prezenţa microorganismului respectiv - fie că este virus, bacterie sau fung - într-un stadiu extrem de incipient al dezvoltării patologiei”, a spus dr. Andreea Alexandru, specificând faptul că acurateţea şi identificarea procentului identificat cel mai mare este în secreţiile respiratorii.

În pandemia de COVID-19 s-a început cu testele de biologie moleculară. Apoi producătorii de reactivi au început să aducă pe piaţă testarea de anticorpi. ,,Primele teste care au venit pe piaţă au fost cel mai uşor de customizat, cele împotriva proteinei de nucleocapsidă, şi am avut şi avem în continuare anticorpi de tip IgM şi Igg reactivi pentru a-i testa pentru împotriva proteinei de nucleocapsidă”, a afirmat dr. Andreea Alexandru.

Ulterior s-a constatat că mai dezvoltă persoanele infectate şi anticorpi anti-spike. Sunt anticorpi de tip neutralizant, cu o viaţă mult mai lungă în organism, care pot să asigure protecţia persoanelor care au trecut prin boală. ,,Această proteină S şi acest răspuns imunologic natural al organismului a stat la baza dezvoltării vaccinurilor împotriva COVID-19. Vaccinurile produc anticorpi antiproteină S şi care sunt neutralizanţi”, a explicat medicul de laborator.

Rezultate fals pozitive, rezultate fals negative în urma testării

,,Rezultate fals pozitive înseamnă să identificăm fals prezenţa unui acid nucleic într-un produs. Rata de fals pozitiv este foarte mică. Rata de fals negativ în schimb este mult mai mare, cel puţin la testele de real time PCR deoarece tehnica de real time PCR are o acurateţe extrem de mare”, a afirmat medicul subliniind că orice rezultat negativ cu suspiciune de boală, cu semne şi simptome, necesită retestare.

În opinia şefei de laborator, este puţin probabil să se contamineze proba în momentul în care se recoltează, pentru că sunt nişte reguli extrem de stricte cu privire la recoltare.

,,Pacientul este singur în cabinet, asistenta medicală este îmbrăcată, se decontaminează cabinetele de recoltare. Deci, rata de fals pozitiv este foarte mică. Doar aşa, să spui că s-au încurcat probele, ceea ce într-un laborator şi într-un flux clinic în care totul este pus la punct foarte bine, care pacientul este identificat şi i se asigură o trasabilitate de la intrare până la ieşirea rezultatului, iarăşi este puţin probabil”, a mărturisit dr. Alexandru.

Totuşi specialista a ţinut să precizeze că ,,dacă în laborator primim o probă de sânge de proastă calitate şi rezultatele vor fi de aşa natură.”

Medicul a vorbit şi despre testele rapide de antigen, care se uită la nişte proteine exprimate după ce se distruge virusul. Însă la testarea rapidă se pot ,,scăpa” pacienti pozitivi, de aceea deoarece se recomandă ca orice pacient care are simptome să fie testat pe real time PCR, fiindcă testul PCR este mult mai sensibil si poate vedea mult mai devreme o posibilă infecţie cu SARS-CoV-2. Diagnosticul gold standard de infecţie cu SARS-COV-2 în momentul de faţă se pune pe PCR.

,,Diagnosticul unei patologii nu se pune pe strict pe rezultatele de laborator, implică evoluţia clinicianului, implică un context epidemiologic pozitiv, implică un consult, un examen radiologic şi într-adevăr nişte teste de laborator”, a punctat dr. Andreea Alexandru.