Mugur Daniel Ciumăgeanu candidează la preşedinţia Colegiului Naţional al Psihologilor din România. Este psiholog clinician, psihoterapeut şi cadru didactic universitar, dar şi medic psihiatru şi îşi doreşte să aducă profesia de psiholog în România în zona de onorabilitate, în condiţiile în care în ultimii ani au fost tot felul de scandaluri şi de tensiuni care au măcinat pe de o parte interiorul acestei organizaţii, dar pe de altă parte până la urmă a ştirbit şi profesia de psiholog.
,,Tensiunile persistă în continuare. Plătim o datorie istorică pe o profesie care încă nu este stabilizată şi încă este foarte tânără în peisajul acesta al profesiilor liberale româneşti,” a declarat dr. Mugur Daniel Ciumăgeanu, medic psihiatru şi psiholog clinician, preşedintele Comisiei de Psihologie clinică şi Psihoterapie, Colegiul Psihologilor din România.
Psihologia a fost scoasă din nomenclatorul profesional şi din focusul de formare academică aproape 15 ani. ,,Această profesie a fost vitregită de un curs natural care să meargă în paralel cu dezvoltările profesionale în Europa”, a spus dr. Mugur Daniel Ciumăgeanu pentru 360medical.ro.
Apariţia Colegiului Psihologilor din România a avut o serie de bariere, unele din interiorul profesiei, altele din exterior, legate de recunoaştere. Apoi au fost şi probleme de leadership, interne, cu dosare la DNA, tensiuni, certuri.
,,A trebuit să treacă mulţi ani ca spitalele sau instituţiile publice să ia în considerare că există o lege a psihologului”, a atras atenţia dr. Mugur Daniel Ciumăgeanu.
Când s-a instalat noua conducere în Colegiul Psihologilor din România a găsit o instituţie destul de devastată şi de răvăşită.
,,Promovăm foarte puternic în momentul acesta ideea unor examene naţionale. Numai dacă ne gândim la medici, cu examenul de rezidenţiat, sau la avocaţi, sau la notari, sau la arhitecţi, toate profesiile liberale care sunt de prestigiu în piaţă, au un acces dificil în specializare”, a afirmat dr. Mugur Daniel Ciumăgeanu.
În acest moment, ideea de examen de intrare în profesie este doar pe hârtie, dar în opinia psihologului clinician acest lucru este necesar tocmai pentru a creşte prestigiul profesional.
Sunt două mari puncte de tensiune între psihologi cu privire la organizaţia profesională: unul că oamenii din conducere sunt prea teoreticieni, şi celălalt că favorizează privatul
,,M-am hotărât să iau această decizie de a candida pentru că încerc prin identitatea mea profesională, să aduc un soi de linie de pacificare în cadrul acestor direcţii tensionate”, a mărturisit preşedintele Comisiei de Psihologie clinică şi Psihoterapie Colegiul Psihologilor din România.
,,Am lucrat şi în sistemul public şi am lucrat şi în sistemul privat. Încerc să vin cu un mesaj de pace şi să aduc în prim plan că aceste tensiuni pe care noi le-am întreţinut de multe ori artificial, nu fac bine profesiei”, a subliniat psihologul clinician, care a spus şi care vor fi primele trei lucruri pe care le va face dacă va ajunge în poziţia de preşedinte al Colegiului Psihologilor din România.
În momentul de faţă sunt în jur de 28.000 de membri în Colegiul Psihologilor din România.
,,Noi încercăm să creştem prestigiul profesiei prin mărirea standardelor, prin îmbunătăţirea standardelor de certificare şi prin creşterea calităţii a ceea ce înseamnă actul psihologic, fie că el se desfăşoară în sistemul public sau în sistemul privat”, a subliniat Mugur Daniel Ciumăgeanu.
Psihologii din România au diverse grade profesionale care au început să fie recunoscute şi de sistemele publice şi de spitale.Profesia de psiholog, în Top 5 la capitolul universităţi căutate de studenţi, dar nu toţi cei care termină psihologie vor practica psihologie.
,,Această profesie nu poate fi atractivă decât în momentul în care este dificil de accesat”, este concluzia psihologului clinician.