Dr. Irina Saied este unul din refugiaţii ucraineni care a ajuns în România. Este medic imagist de profesie, cu o experienţă de peste 25 ani în această specialitate şi până să înceapă războiul în Ucraina a lucrat atât la spitalul de stat din Odesa, cât şi la o clinică privată. La două săptămâni de la declanşarea războiului, dr. Irina Saied şi-a luat copiii şi mama, un bagaj minimal şi a fugit. În România a ajuns întâmplător şi a rămas, iar acum s-a implicat ca voluntar la Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria. ,,Mi-aş dori să profesez în România. Din păcate, nu există această posibilitate”, a declarat dr. Irina Saied pentru 360medical.ro
Dr. Irina Saied a absolvit Facultatea de Medicina din Odesa în urmă cu 3 decenii, iar de un sfert de veac lucrează ca medic imagist, o specialitate asemănătoare cu cea de radiologie-imagistică în România.
,,Pentru mine este cea mai iubită meserie pentru că permite diagnosticarea multor probleme, presupune colaborarea cu mulţi specialişti: medici chirurgi, ginecologi, ortopezi, oncologi. Această specialitate permite să vezi totul din interior cu ajutorul unui aparat bun şi experienţei şi te obligă să progresezi continuu şi să fii în pas cu vremea”, a mărturisit dr. Irina Saied.
Medicul a explicat ce face specialistul imagist în Ucraina în general şi referindu-se la ea şi la experienţa vastă pe care o are, a spus că poate investiga ecografic atât copiii cât şi adulţi.
În ceea ce priveşte situaţia medicilor din Ucraina înainte de război, majoritatea lucrau şi în sistemul de stat şi în cel privat, fiindcă salariile medicilor de la stat nu erau suficient de mari pentru a-şi menţine un nivel bun de trai. Inclusiv Irina Saied lucra în două locuri.
E prima dată când medicul vine în România, a ajuns întâmplător din Republica Moldova şi aici s-a implicat ca voluntar la Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria, unde dacă i s-ar oferi un job, ar accepta.
,,Da! Cu drag aş accepta, pentru că mi-a plăcut şi nivelul de dotare al acestei clinici. Am avut plăcerea şi onoarea să vâd câteva cabinete şi să lucrez cu specialiştii de la Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria acolo şi am remarcat o atmosferă caldă şi primitoare printre colegi, o comunicare bună între medici şi pacienţi. Cu acei medici cu care am lucrat, am văzut că pacienţii plecau foarte mulţumiţi. Acest lucru este important”, a afirmat dr. Irina Saied.
Cu echipa mobilă a Fundaţiei a vizitat mai multe centre de refugiaţi ucraineni care sunt amplasate în apropierea Bucureştiului şi în Bucureşti şi i-a văzut pe compatrioţii săi cu ce probleme medicale se confruntă.
,,Din păcate se îmbolnăvesc mulţi copii, iar factorul declanşator pentru multe boli este stresul. La pacienţii în vârstă vorbim de hipertensiune, se acutizează bolile cronice. Cu alte cuvinte, este nevoie de investigaţii, ajutor cu medicamente, exact ce face această echipa mobila Regina Maria. Şi desigur, înainte de toate, cum cred că se spune nu doar în Ucraina: Medicul tratează cu vorba, prin cuvinte de susţinere, care dau speranţă şi credinţă că totul se va termina şi că totul va fi bine”, a spus medicul ucrainean.
Irina Saied a stat de vorbă cu refugiaţii ucraineni din centre şi a observat cât de important este ca medicul să poată comunica cu aceştia, să cunoască limba şi tradiţiile.
,,Iniţial ei spun că nu îi doare nimic, că totul este bine, dar la sfârşitul zilei vedem coada de la uşa cabinetului. Când unul, doi sau trei oameni au venit, au fost consultaţi şi ajutaţi în mod profesionist de membrii acestei echipe mobile, au primit medicamente şi li s-au făcut investigaţii, pe care ei, din diferite motive nu au reuşit să le facă sau poate nu au vrut, acum au realizat că acestea sunt un mare ajutor”, a declarat Irina Saied.
Pentru a profesa ca medic în România, Irina Saied trebuie să facă dovada studiilor medicale, să i se recunoască titlul oficial de medic specialist eliberat de Ucraina (considerată un stat terţ altul decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi SUA) şi să primească drept de liberă practică, un demers birocratic extrem de greoi în ţara noastră.
,,Am luat actele principale cu mine. Nu am luat bagaje cu haine sau cu alte lucruri, dar am luat actele cu mine.Nu pot să mă gândesc atât de departe, sincer, aş fi vrut ca totul să se termine cât mai repede şi ca eu, familia mea şi mulţi oameni să se întoarcă acasă, dar dacă lucrurile vor sta altfel, eu aş vrea să rămân aici şi să ajut poporul român, pe ucrainenii care vor rămâne aici, pentru că eu cred că e mai bine să acţionezi, mai bine să te faci util decât să stai pasiv şi să aştepţi”, a mărturisit medicul ucrainean, care a ţinut legătură cu colegii ei de breaslă care au fugit în alte ţări precum Marea Britanie, Germania şi care au mai mult noroc privind posibilitatea de-a practica medicina, fiindcă e mai bine reglementat ca la noi.
,,Cunosc mulţi colegi de ai mei care sunt în proces de perfectare a actelor, este vorba de statutul de protecţie temporară pentru cetăţenii ucraineni, act care a fost introdus în momentul declanşării războiului, în toate ţările Europei, inclusiv în Germania, Belgia, în toate. În România, din câte ştiu, acest mecanism de protecţie este încă în lucru. Este vorba despre acel act care îţi permite să te afli legal în ţară, le dă copiilor dreptul la studii şi în funcţie de posibilităţi, dreptul la muncă. Mulţi colegi se ocupă de legalizarea acestor acte care le vor permite să lucreze legal şi să se afle în ţările UE”.
Irina Saied a venit în România împreună cu doi copii, adolescenţi, şi mama. ,,Personal, nu am nicio posibilitate. Sunt voluntar. Este ceva ce fac benevol, este chemarea inimii mele şi caracterul meu activ. Desigur nu pot face bani aici. Din păcate, momentan nu pot asigura financiar familia mea”, a spus medicul imagist.
Pentru doctoriţa ucraineancă medicina este cea mai mare dragoste a vieţii sale şi această dragoste a transmis-o copiilor mei, care visează să devină medici.
A reuşi să practice medicina în România pentru Irina Saied ar însemna nu doar să asigure traiul familiei sale, ci şi a-i ajuta pe pacienţi cu o diagnosticare corectă şi cu o vorbă bună, în special în cazul refugiaţilor ucraineni care vorbesc aceeaşi limbă cu ea, dar şi a se simţi aproape ca acasă.