[VIDEO] Scurtarea frenului lingual la copii, o modă. Când este necesară frenectomia?

Între 4-11% dintre copiii nou-născuţi au frenul lingual scurt şi suferă de anchiloglosie sau ,,limba scurtă”. Acesta provoacă dificultăţi la supt, la mâncat şi la articularea greşită a cuvintelor, deoarece limitează mişcările limbii. ,,Diagnosticul de anchiloglosie se pune foarte uşor, din păcate. Cred că este oarecum la modă acum”, a declarat pentru 360medical.ro Cristina Badea, logoped şi psiholog clinician Logokids.

Sunt mulţi consultanţi în alăptare care pun diagnosticul de anchiloglosie sau “limba scurtă”. Cristina Badea este logoped şi în practica sa de zi cu zi întâlneşte părinţi care vin cu copiii pentru această problemă la ea.

,,Ne spun „copilul meu nu vorbeşte. Cred că are aţa de la limbă prea scurtă şi nu-i permite, aşa mi se pare mie”. Noi ca logopezi facem o evaluare inclusiv a cavităţii bucale, să vedem dinţii, dacă este perfectă călcătura, dacă bolta palatină este adâncă, dacă au probleme cu dantura, dacă pot face anumite mişcări. Frenul lingual este scurt sau lung, există fren la nivelul buzelor, să vedem dacă este şi-acolo scurt, dacă împiedică anumite poziţii”, a explicat specialista de la Logokids.

Frenectomia este o intervenţie chirurgicală scurtă şi nedureroasă. Nu este nici traumatizantă şi nici de lungă durată. ,,Dar consider că nu este cazul s-o facem în momentul în care nu am consultat un specialist. Trebuie să mergem la un logoped, la un medic ORL-ist, putem să mergem la un chirurg orofacial, care ne poate spune dacă este cazul. Mai putem merge şi la un pedodont care se ocupă de structura dentară a copilului, dar în acelaşi timp analizează şi cavitatea bucală, să vadă dacă sunt probleme”, a precizat Cristina Badea, arătând care sunt specialiştii pot da informaţia corectă părintelui cu privire la frenul lingual.

Acestora li se adaugă neonatologii şi pediatrii. Logopedul a mai subliniat că sunt situaţii în care nu este nevoie de intervenţie chirurgicală şi că doar cu ajutorul unor exerciţii se poate rezolva problema.

,,Sunt cazuri când chiar dacă frenul lingual să spunem este mai scurt decât în mod natural, nu este nevoie de intervenţia chirurgicală. Prin exerciţiu, mai ales dacă copilul este mic şi este în creştere, putem să-l ajutăm să nu mai facă această intervenţie. Este nevoie de mult exerciţiu ca să îl facem să-şi mobilizeze mai bine limba prin diferite activităţi pe care noi le facem şi recomandăm şi părintelui să facă anumite exerciţii acasă cu copilul”, a afirmat Cristina Badea.

Referitor la frenectomie, deşi nu este o intervenţie dificilă, curge foarte mult sânge pentru că zona este foarte vascularizată, dar ajută limba să fie mai mobilă decât este în mod natural.

Vezi şi [VIDEO] Cristina Badea, psiholog clinician: Depresia postpartum a luat amploare în pandemie

[VIDEO] EXCLUSIV: Anxietatea, depresia şi tulburările de limbaj la copii, mult mai frecvente în perioada pandemiei de COVID-19