[VIDEO] Victor Miron, pediatru, despre Boala diareică acută şi vaccinarea antirotavirală: ,,Statul român nu a adoptat acest vaccin în schema obligatorie”

Boala diareică acută (sau gastroenterita acută) reprezintă a cincea cauză de mortalitate la copilul cu vârste sub 5 ani, la nivel global. În România încă nu există o campanie naţională de vaccinare împotriva infecţiei cu rotavirus, aceasta fiind cauza numărul 1 de spitalizare şi deces prin boală diareică acută la copilul sub un an. ,,În perioada estivală numărul copiilor cu boală diareică acută creşte foarte mult”, a declarat dr. Victor Miron, medic rezident pediatrie pentru 360medical.ro.

15% din bolile diareice acute raportate sunt la copilul sub un an şi 30% la copilul între 1 an şi 5 ani, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică. ,,Sub vârsta de 5 ani avem cam 45% din cazurile de boală diareică acută, ceea ce este foarte mult”, a mărturisit dr. Victor Miron într-un interviu pentru 360medical.ro.

Dintre agenţii etiologici care dau această boală diareică acută, rotavirusul se află pe primul loc. 18% din cazurile de boală diareică acută sunt datorate rotavirusului, iar pe locul doi după rotavirus e sigella.

,,Este deja o explozie de cazuri şi asta o putem observa foarte uşor la camera de gardă. Dacă ne uităm acum, zilele acestea, ce s-a întâmplat la camera de gardă şi cum a fost acum o lună, o să vedem că există o explozie de cazuri. Atât de patologie digestivă dar şi de patologie respiratorie. Şi mai mult decât atât, ceea ce am observat şi eu şi colegii mei este că s-au mutat puţin această variaţie a virusurilor”, a precizat medicul pediatru referindu-se la INSMC "Alessandrescu-Rusescu", acolo unde îşi desfăşoară activitatea.

Virusul scinţial respirator nu circula în această perioadă a anului. Era foarte rar întâlnit. Acum însă medicii întâlnesc foarte multe cazuri de virus scinţial respirator. La fel, multe cazuri de rotavirus, multe cazuri de adenovirus.

,,Din 100 de prezentări, să spunem, cred că 40 sunt cu enterocolită, alte 40 sunt respiratorii şi 20 de cazuri sunt cazuri care n-au avut treabă nici cu sistemul respirator, nici cu cel digestiv”, a spus medicul pediatru.

În timp ce peste 100 de ţări au introdus în Programul naţional de imunizare vaccinul împotriva infecţiei cu rotavirus, România încă ,,nu a adoptat acest vaccin în schema obligatorie. Nevoia de vaccinare antirotavirală este mare, fiindcă simptomatologia bolii este destul de zgomotoasă: multe scaune diareice, vărsături, febră mare”, e de părere dr. Victor Miron care consider că impactul pe care boala rotavirală îl are, nu este doar în episodul acut de boală, doar faptul că copilul suferă, ci este un impact şi economic şi social.

,,Întotdeauna orice infecţie, fie ea virală, fie bacteriană, are şi-o parte nevăzută. Rotavirusul este unul dintre virusurile care... la care partea asta nevăzută este mult mai mare decât partea văzută”, a spus pediatrul.

Rotavirusul este principala cauză de convulsii în afebrilitate la copil, Mai mult, rotavirusul s-a dovedit în ultima perioadă că este o cauză principală de diabet zaharat de tipul 1 la copil.

,,În grupul de copii cu rotavirus incidenţa diabetului zaharat de tip 1 este foarte mare, ajunge să fie undeva la 40%”, a arătat dr. Victor Miron. Studii făcute în Australia arată că acolo unde este o acoperire vaccinală foarte mare, rata diabetului zaharat de tip 1 a scăzut foarte mult, aşadar şi din acest motiv ,,vaccinarea este foarte importantă şi foarte utilă”, e de părere medicul.

Vaccinarea se face doar la sugarul mic până la vârsta de 6 luni şi necesită două doze. Este un vaccin oral, poate fi administrat cu vaccinul de două luni, concomitent, poate fi administrat la orice distanţă de celelalte vaccinuri.

Administrarea de antibiotice în boala diareică acută, o mare problemă

Se ştie că România e ,,campioană” la prescrierea şi administrarea de antibiotice, iar copiii nu fac excepţie. ,,Da, aici este o mare problemă cu administrarea de antibiotice în bolile virale. Cauza cred că este lipsa aceasta de a monitoriza pacientul şi lipsa de a efectua anumite teste care să pună un diagnostic de certitudine. De fel, părintele când vine la medic - fie la medicul pediatru, fie la medicul de familie - doreşte să aibă un diagnostic de certitudine. Cred că mai ales în provincie, unde accesul către laboratoare rapide pentru diagnostic este destul de greoi, medicii îşi iau un fel de siguranţă şi-un fel de linişte în a administra profilactic antibioticul”, a explicat dr. Miron.

Testele rapide sunt foarte utile pentru diagnosticare. Rezultatul vine în 10-15 minute şi nu sunt foarte scumpe, dar nu toate cabinetele au astfel de teste.