Taxa clawback a ajuns anul trecut la o pondere de circa 20% din cheltuielile operaţionale ale producătorilor de medicamente şi aduce grave prejudicii fabricilor din România, a anunţat luni Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
Estimarea se bazează pe rapoartele financiare pentru anul 2018 depuse de fabricile de medicamente din ţară.
Taxa clawback este o taxă pe cifră de afaceri introdusă în 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente.
Taxa a crescut anul trecut, în medie, cu circa 16% faţă de anul anterior şi cu 45% faţă de 2016, în vreme ce vânzările de medicamente fabricate în ţară au stagnat sau au scăzut, potrivit PRIMER.
“Anul 2018 a fost un an pierdut în dezvoltarea industriei româneşti de medicamente din cauza “taxei clawback”. Această taxă, care penalizează fabricile din ţara obligându-le la plată unor sume de bani care nu au legătură cu veniturile realizate de acestea, face că toate planurile de tehnologizare să fie oprite sau amânate pentru 2020”, a declarat directorul executiv al PRIMER, Dragoş Damian, citat în comunicat.
“În plus, există un risc real că încă o tranşă de medicamente care costă sub 25 lei să nu mai poată fi fabricate în ţara şi că cei 8 milioane de pacienţii care le utilizează – în marea lor majoritate cu venituri mici şi pensionari-să nu le mai găsească în farmacii începând cu 2019”, a completat el.
Patronatul consideră că taxa clawback a devenit o “povară inadmisibilă” pentru producătorii de medicamente din România.
“Am arătat pe întreagă durată a anului 2018 că “taxa clawback” este lipsită de transparenţa şi predictibilitate şi că reprezintă peste 35% din preţul de producător al medicamentelor ieftine. Din păcate însă, am constatat că Ministerul de Finanţe refuză să înţeleagă aceste aspecte şi că nu s-au luat măsuri reale pentru a reduce pentru 2019 riscul dispariţiei medicamentelor care costă sub 25 lei, fabricate în România”, a mai spus directorul executiv al PRIMER.
Potrivit patronatului, peste 2.000 de medicamente, cele mai multe cu un preţ sub 25 lei şi fabricate în România, au dispărut în ultimii ani din farmaciile şi spitalele din ţară.
Reprezentanţii producătorilor consideră că, la un nivel al taxei clawback de 30% estimat pentru 2019, toate medicamentele care costă sub 25 de lei devin nerentabile şi riscă să fie scoase din portofoliu de către companiile producătoare.
PRIMER reprezintă interesele a 18 fabrici de medicamente din România.
Săptămâna trecută, producătorul de medicamente generice Antibiotice Iaşi, singurul jucător important din sectorul farmaceutic controlat de statul român, a avertizat că taxa clawback riscă să scadă potenţialul de dezvoltare a companiei pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care “nu se întrevăd măsuri legislative pentru diminuarea taxei”.