Industria farmaceutică din România, care include în principal producători de medicamente generice, şi-a redus producţia cu 4,4% în primul trimestru din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, după o scădere drastică înregistrată în luna martie, arată datele oficiale consultate de 360medical.ro.
În martie, sectorul “fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice” din cadrul industriei din România şi-a redus producţia cu 10,1% faţă de aceeaşi lună din 2017.
Evoluţia producţiei de medicamente este mult mai slabă decât a industriei româneşti în ansamblu, care a înregistrat o creştere cu 0,6% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă anului trecut.
În România există peste 30 de fabrici de medicamente, iar reprezentanţii acestora afirmă că planurile lor de dezvoltare sunt puse sub semnul întrebării din cauza taxei clawback, care ajunge la 25% din cifra de afaceri.
"Anul 2019 a început cum nu se poate mai prost pentru membrii patronatului: creşterea costurilor cu salariile, cu utilităţile şi cu procesul de serializare, însumate la peste 40%, continuă să afecteze competitivitatea acestui sector economic", a declarat directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), Dragoş Damian, citat într-un comunicat de presă al patronatului.
În 2018, industria farmaceutică din România şi-a majorat producţia cu 7,5% comparativ cu anul precedent.
Sectorul “fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice” avea circa 11.000 de angajaţi la finalul anului trecut, potrivit datelor oficiale.
În acelaşi timp, importurile de medicamente ale României au crescut cu 45,5% în ianuarie faţă de aceeaşi lună din 2018, până la 300,7 milioane euro, în timp ce exporturile au scăzut.
Evoluţia arată o creştere a dependenţei României de importuri în 2019 pentru a acoperi necesarul de medicamente din ţară.
În urmă cu un an, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care reuneşte 16 unităţi de producţie din România, afirma că producţia internă de medicamente s-a redus cu 40% în ultimii zece ani, mai ales ca urmare a impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente.