Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgenţă medicală în care timpul este foarte important. Minutele câştigate sunt vieţi salvate. De aceea, este foarte bine să ştii care sunt cele trei semne importante care anunţă un accident vascular cerebral, astfel încât să chemi salvarea cât mai rapid.
Cele 3 semne ale unui accident vascular cerebral[1] (AVC):
- Faţa devine asimetrică. Cere-i persoanei să zâmbească şi observă dacă faţa îi este asimetrică sau gura căzuta într-o parte.
- Mâinile devin slăbite. Persoana care suferă de un atac cerebral nu poate să îşi ridice mâinile.
- Vorbirea. Persoana care suferă de un atac cerebral nu vorbeşte clar şi nici nu înţelege ce i se spune.
Dacă vezi aceste simptome la cineva, sună urgent la 112, spune-i operatorului că bănuieşti că o persoană a suferit AVC şi când au apărut primele simptome. Timpul este foarte preţios în cazul atacului cerebral. Din fericire, AVC poate fi tratat dacă este diagnosticat şi gestionat în mod corespunzător. Cu cât o persoană primeşte mai devreme tratament, cu atât are şanse mai mari să nu rămână cu consecinţe pe termen lung.
Un studiu european a arătat că 1 persoană din 5 nu poate identifica simptomele AVC. [2]
Statistici
În România nu există registre naţionale, deci nu putem şti cu exactitate câte persoane suferă anual de accident vascular cerebral sau de fibrilaţie atrială, dar putem estima prin extrapolarea datelor de la nivel european.
Astfel, Societatea Europeană de Cardiologie consideră o prevalenţă a fibrilaţiei atriale estimată la populaţia adultă (peste 20 de ani) de aproximativ 2-4%[3], ceea ce înseamnă 450.000 români.
Cele mai bune estimări disponibile la acest moment arată că în România au loc anual un număr de aproximativ 60.000 – 70.000[4] de accidente vasculare cerebrale. La nivel global, 1 adult din 4 cu vârsta peste 25 de ani va avea un accident vascular cerebral în timpul vieţii. [5]
Despre accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a unei părţi a creierului este întreruptă sau redusă. Fără sânge, celulele creierului încep să moară în câteva minute. De aceea, intervenţia imediată este crucială, ea poate împiedica decesul şi poate preveni alte complicaţii.
Sunt două tipuri de AVC - ischemic (atunci când o arteră care alimentează creierul se înfundă cu un cheag de sânge) şi hemoragic (când o arteră care alimentează creierul se sparge, iar sângele se acumulează în interiorul creierului).
Majoritatea cazurilor de AVC sunt accidente ischemice. Cele hemoragice sunt provocate adesea de hipertensiune arterială şi de anevrisme.
Există şi o a treia categorie, accident ischemic tranzitor (AIT), care se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă doar temporar. Acest tip de AVC nu are consecinţe grave, dar poate reprezenta un semnal de alarmă pentru un viitor atac cerebral.
Accidentul vascular cerebral este o urgenţă medicală extrem de severă. Mulţi dintre cei care suferă un AVC mor într-o lună, iar cei care supravieţuiesc pot rămâne cu complicaţii neurologice grave (paralizia membrelor, dificultăţi de vorbire sau înghiţire, tulburări emoţionale, de echilibru şi de vedere, pierderea memoriei etc.) [6].
Printre factorii de risc ai AVC se numără hipertensiunea arterială, vârsta, fumatul, inactivitatea fizică, dieta nesănătoasă, consumul de alcool, niveluri ridicate de lipide din sânge, obezitate, diabet zaharat, sex masculin, predispoziţie genetică, factori psihologici şi, nu în ultimul rând, fibrilaţia atrială.
Fibrilaţia atrială
Fibrilaţia atrială (FA), un tip de bătăi neregulate ale inimii, creşte riscul de AVC de până la 5 ori[7], iar aceste atacuri tind să fie mai severe decât cele cauzate de alţi factori de risc, ceea ce duce la o mortalitate mai mare sau la un handicap mai mare.
O cercetare recentă a raportat, de asemenea, că 24% dintre pacienţii cu accident vascular cerebral sunt diagnosticaţi cu fibrilaţie atrială după accidentul lor vascular cerebral. [8]
Cele patru camere ale inimii lucrează împreună pentru a pompa în jur de 7.500 litri de sânge, bătând de aproximativ 100.000 de ori pe zi. Camerele superioare (atriile) trag sânge în inimă, iar camerele inferioare (ventriculele) împing sângele în exterior. Când o persoană are un episod de fibrilaţie atrială, camerele superioare se contractă rapid şi neregulat. Bătăile rapide ale inimii sunt cunoscute sub numele de tahicardii, iar bătăile neregulate ale inimii sunt cunoscute sub numele de aritmii; ambele pot fi un simptom de fibrilaţie atrială. Aceste contracţii împiedică atriile şi ventriculele să lucreze împreună aşa cum ar trebui, provocând apariţia sângelui în atrii.
Tipuri de FA
FA paroxistică sunt episoade scurte care vin şi pleacă şi de obicei se opresc în 48 de ore, dar pot dura până la şapte zile.
FA persistentă sunt episoade care durează mai mult de şapte zile.
FA permanentă. Pe măsură ce FA progresează şi se agravează, încetează să se mai manifeste episodic şi devine permanentă. Aceasta înseamnă că bătăile neregulate ale inimii sunt prezente tot timpul. Majoritatea persoanelor cu FA au FA permanentă.
Printre factorii de risc pentru FA se află tensiunea arterială crescută, defecte ale valvelor cardiace, diabetul zaharat, stresul emoţional şi fizic, dieta şi stilul de viaţă, vârsta înaintată.
Prevenţia
Pentru a preveni accidenul vascular cerebral şi fibrilaţia atrială, medicii recomandă:
- Controlul hipertensiunii arteriale, al diabetului zaharat şi al greutăţii;
- Alimentaţia sănătoasă, fără grăsimi, bogată în fructe şi legume;
- Renunţarea la fumat;
- Consumul moderat de alcool;
- Sportul regulat;
- Tratarea apneei obstructive de somn.
Despre Bayer
Bayer este o companie globală cu competenţe cheie în domeniul Ştiinţelor Vieţii, respectiv sănătate şi agricultură. Produsele şi serviciile oferite sunt special concepute pentru a fi în beneficiul oamenilor, contribuind la depăşirea provocărilor uriaşe pe care le presupune o populaţie globală în creştere şi îmbătrânită. Bayer se angajează să stimuleze dezvoltarea durabilă şi să genereze un impact pozitiv în domeniile în care activează. Totodată, Grupul îşi propune să îşi îmbunătăţească profitabilitatea şi să creeze valoare prin inovaţie şi dezvoltare. Brand-ul Bayer este un etalon de încredere, autenticitate şi calitate, în întreaga lume. În anul fiscal 2020, Grupul avea aproximativ 100,000 de angajaţi şi a înregistrat vânzări de 41,4 de miliarde Euro. Cheltuielile cu Cercetarea şi Dezvoltarea au ajuns până la la 4,9 miliarde de Euro. Pentru informaţii suplimentare vă invităm să accesaţi www.bayer.com.
[1] https://www.world-stroke.org/world-stroke-day-campaign/world-stroke-day
[2] https://en.signagainststroke.com/about-stroke/signs-and-symptoms-of-stroke
[3] 2020 ESC Guidelines for the management of atrial fibrillation, published August 29, 2020
[4] https://alia.org.ro/avc/situatia-avc-in-romania/
[5] https://www.world-stroke.org/world-stroke-day-campaign/why-stroke-matters/learn-about-stroke
[6] https://alia.premiifb.ro/avc/despre-avc/
[7] https://www.world-stroke.org/world-stroke-day-campaign/why-stroke-matters/stroke-prevention/stroke-risks-and-prevention
[8] https://en.signagainststroke.com/about-stroke/understanding-your-stroke-risk
