Ratele de supravieţuire ale pacienţilor cu diverse forme de cancer se îmbunătăţesc, dar acesta rămâne principala cauză de deces provocat de boală, pentru persoanele cu vârstă de peste un an, din Uniunea Europeană (UE). Ar putea să fie exerciţiile fizice una dintre soluţiile de luptă cu cancerul? Dacă ar fi aşa, de cât de multă activitate fizică am avea nevoie pentru a obţine beneficii reale, pentru copii şi adulţi?
Mulţumită avansului în domeniului medical, pacienţii tineri şi bătrâni care suferă de cancer pot spera acum la o calitate mai bună a vieţii. Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate, cifrele sunt încă deprimante. Este, în special, cazul copiilor şi adolescenţilor. Potrivit Societăţii Europene pentru Oncologie Pediatrică, la fiecare 15 minute, o familie din Europa primeşte vestea şocantă că copilul lor suferă de cancer.
Dovezile se înmulţesc. Exerciţiile fizice pot fi o modalitate de a adresa această realitate dură. Cu toate acestea, exerciţiile fizice sunt, de cele mai multe ori, ultimul lucru care trece prin mintea unei persoane diagnosticate cu cancer.
Dar oare ar putea exerciţiile fizice să devină una dintre metodele principalele de tratament împotriva cancerului pentru tineri, ajutându-i să ducă o viaţă mai lungă şi sănătoasă?
Lipsa de activitate fizică este printre cele mai întâlnite efecte secundare ale tratamentelor împotriva cancerului, la copii şi adolescenţi. La adulţi, acest efect secundar este adresat prin terapii adaptate, formate din serii de exerciţii fizice, denumite exerciţii oncologice, din ce în ce mai acceptate ca formă de tratament. Aceste exerciţii vizează corpul în ansamblu şi implică o gamă largă de activităţi, de la exerciţii de respiraţie, echilibrare sau aerobice, până la stretching sau antrenamente de forţă.
Terapia prin exerciţii fizice şi rolul tehnologiei digitale din domeniul medical
„Studiile realizate în urma intervenţiilor prin exerciţii fizice la bolnavii de cancer adulţi au evidenţiat efectele benefice ale exerciţiilor fizice asupra performanţei musculare şi cardio-respiratorii, în timpul şi după tratamentul medical”, spune Prof. Dr Jörg Faber, directorul Centrului de cancer pentru copii de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania. „Mai mult, aceste beneficii pot fi asociate unei îmbunătăţiri semnificative, în timp, a stării generale de sănătate fizice şi psihice a pacienţilor şi cu o diminuare a efectelor secundare frecvente, ca starea de oboseală”. În ciuda succesului înregistrat la adulţi, exerciţiile oncologice nu au fost adaptate încă pacienţilor mai tineri.
Şi mai important, încă avem puţine dovezi că exerciţiile oncologice pot îmbunătăţi vieţile copiilor şi adolescenţilor bolnavi de cancer. Puţine studii ştiinţifice au fost realizate pe marginea beneficiilor exerciţiilor asupra bunăstării fizice şi psihice la pacienţii tineri care suferă de cancer, crede Sandra Stössel, om de ştiinţă, expert în rolul exerciţiilor fizice şi coordonator al programului pediatric de exerciţii oncologice de la Centrul de cancer pentru copii.
Mulţi dintre copiii care suferă de cancer, în UE, nu au acces la exerciţii fizice adaptate vârstei pentru atinge nivelul dorit de activitate fizică.
Un studiu realizat de Centrul Medical Universitar din Mainz a arătat că exerciţiile oncologice pot avea efecte pozitive şi în aceste cazuri. „Mulţi copii din UE cu cancer nu au acces la programe de antrenament cu exerciţii adaptate vârstei, pentru a ajunge la nivelul dorit de activitate fizică”, a adăugat medicul Marie Neu, coordonator al Centrului de cancer pentru copii. „Exerciţiile trebuie adaptate diverselor fiziologii şi medii sociale din care provin copiii”.
Avem nevoie de mai multe studii şi de un eşantion mai mare pentru date clare. Este, de asemenea, important să aflăm cât de multe exerciţii fizice sunt necesare pentru efecte semnificative.
Prof. Dr. Faber, alături de doi colegi, coordonează acum cel mai amplu studiu pe marginea efectelor exerciţiilor fizice asupra succesului tratamentului copiilor bolnavi de cancer, parte a proiectului FORTE. Aceştia încearcă să identifice doza adecvată de exerciţii fizice - intensitatea şi frecvenţa trebuie adaptate individual. La studiu participă, în total, 450 de subiecţi, cu vârste între 4 şi 21 de ani, cu diverse forme de cancer, parte a unor programe de tratament intensiv împotriva cancerului.
Partenerii proiectului, Universitatea Oxford Brookes şi IMM-urile germane Nurogames şi Pixformance Sports au dezvoltat deja un program cu elemente de realitate augmentată (RA) şi o aplicaţie pentru exerciţii fizice care va fi adaptată şi utilizată pe parcursul studiului. Realitatea augmentată permite eficientizarea şi personalizarea exerciţiilor, iar aplicaţia selectează exerciţiile de reabilitare specifice vârstei pacientului şi nevoilor individuale. Nouă spitale din Europa (Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Slovenia, Spania şi Marea Britanie) vor implementa un program de tratament axat pe exerciţii fizice personalizate pentru pacienţii cu cancer.
Aceste tehnologii digitale permit aplicarea tratamentului de către membrii familiei, la domiciliul pacientului.
„Eeste un pas esenţial în implementarea exerciţiilor oncologice personalizate ca terapie cheie, inovatoare, auxiliară pentru bolnavii de cancer, putând îmbunătăţi sănătatea fizică şi psihică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor adulţi din UE şi din afară,” observă Prof. Dr. Faber. „Sunt şanse ca terapia prin exerciţii fizice să devină în viitor terapie auxiliară standard pentru bolnavii de cancer.”
În 2020, în UE, peste 156.000 de persoane au murit din cauza cancerului colorectal (CRC). Aceasta este a doua cea mai întâlnită formă de cancer. Bente Klarlund Pedersen, profesor de medicină integrată la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, vrea să demonstreze că exerciţiile fizice obişnuite pot întârzia sau reduce riscul reapariţiei tumorilor la pacienţii cu CRC, cu metastaze la ficat. Sunt suficiente date care sprijină această idee. Problema este că aceste date provin din studii pre-clinice. „Nu am transferat încă aceste observaţii promiţătoare într-un format clinic specific,” a declarat Prof. Pedersen.
La fel ca în cazul copiilor cu forme de cancer, pacienţii cu cancer extins de la colon sau rect spre ficat sunt slab reprezentaţi în cercetările despre rolul exerciţiilor fizice oncologice.
„Integrarea exerciţiilor fizice în tratamentul standard ar putea avea un potenţial nebănuit în rândul acestei populaţii în ameliorarea efectelor bolii, impactul diverselor simptome sau calitatea vieţii”, a explicat Prof. Pedersen, care este şi directorul Centrului de Inflamaţii şi Metabolism şi al Centrului TrygFonden pentru Cercetarea Activităţii Fizice de la Righospitalet, Spitalul Universitar din Copenhaga.
Şi ea caută să afle doza optimă de exerciţii fizice, prin studierea diferenţelor la nivelul frecvenţei, duratei sau intensităţii exerciţiilor la pacienţii cu CRC, parte a proiectului POET-mCRC. Vor fi utilizate două doze – moderată şi intensă –pentru a examina dacă pot fi obţinute beneficii suplimentare prin şedinţe intense de antrenament.
Pacienţii din studiu, cu CRC, vor fi incluşi într-un program de antrenament de 6 luni care presupune 300 sau 150 de minute de exerciţii fizice pe săptămână. Modificările asupra condiţiei fizice generale şi a sistemului imunitar vor fi evaluate înainte şi după perioada de antrenament. Va fi, de asemenea, evaluat intervalul de întârziere a formării de noi tumori.
Lipsesc şi aici dovezile clare. „Exerciţiile pot contribui la menţinerea masei musculare şi rezistenţei pacientului”, a observat Prof. Pedersen. „Ştim deja că exerciţiile fizice diminuează riscurile apariţiei a 13 tipuri diferite de cancer, inclusiv cancerul de colon şi de sân, însă, până în prezent, au fost realizate puţine cercetări care să arate dacă exerciţiile fizice previn reapariţia cancerului, după îndepărtarea tumorilor.”
Cancerul, o problemă care ne priveşte pe toţi
Comisia Europeană intenţionează să dezvolte o Uniune Europeană a Sănătăţii puternică, în care toate cele 27 de State Membre să colaboreze pentru îmbunătăţirea prevenţiei, tratamentului şi îngrijirii post-afecţiune în cazul unor boli precum cancerul. Există câteva iniţiative în acest sens. Una dintre ele este Planul european de combatere a cancerului, un răspuns al UE la nevoia urgentă de reînnoire a angajamentului pentru prevenirea, tratamentul şi asistenţa medicală pentru bolnavii de cancer. O altă iniţiativă este Misiunea Horizon Europa pentru combaterea cancerului.
Nu există niciun semn de îndoială legat de faptul că un stil de viaţă activ contribuie la prevenirea apariţiei cancerului. Trebuie doar să obţinem dovezi concrete cu privire la faptul că anumite forme şi niveluri de intensitate a exerciţiilor fizice nu doar ajută pacienţii să supravieţuiască, ci şi să se simtă bine, chiar şi cu diagnostic de cancer. Profesorii Faber şi Pedersen şi echipele lor de cercetare vor cerceta acest subiect în viitorul apropiat.
Cercetările menţionate în acest articol au fost finanţate de UE. Acest articol a fost publicat iniţiat în Horizon, Revista UE de Cercetare şi Inovare
