BPOC, boala pulmonară obstructivă cronică, este o afecţiune medicală gravă, a treia cauză de deces la nivel global, deseori asociată cu complicaţii cardiovasculare. În contextul Zilei Mondiale a BPOC, Societatea Română de Pneumologie (SRP) trage un semnal de alarmă cu privire la impactul negativ major al acestei patologii asupra vieţii pacienţilor şi a întregului sistem de sănătate din România.
„Pacienţii cu BPOC trec de multe ori prin crize, mai corect spus exacerbări, care le afectează viaţa. Exacerbare înseamnă o perioadă în care simptomele se agravează sau apar simptome noi: tusea se intensifică, devine productivă şi purulentă, iar dispneea se accentuează până când pacientul oboseşte la cele mai mici eforturi. Exacerbările sunt responsabile, la nivel global, de 50–75% din costul serviciilor de asistenţă medicală, de aceea, prevenirea sau reducerea numărului exacerbărilor severe pot avea un impact pozitiv major asupra costurilor. Spitalizarea reprezintă, de altfel, cea mai importantă componentă a costului unei exacerbări BPOC - aproape 50% din costurile legate de BPOC din Europa sunt cauzate de spitalizări.” explică Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeş, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
România cheltuie anual aproximativ 220 milioane de lei pentru 81.000 de cazuri de spitalizare, continuă şi de zi. Această sumă reprezintă 1% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Peste 30% dintre cazurile cu diagnostic principal de BPOC, luate în evidenţă la nivel de spital, s-au prezentat cu o exacerbare acută.
„În România, BPOC are un impact important asupra populaţiei generale, 8,3% dintre români fiind diagnosticaţi cu această boală care generează costuri importante la nivelul sistemului de sănătate. Pacientul cu BPOC stă mai multe zile internat în spital: o analiză preliminară făcută de SRP arată că la nivelul unui an calendaristic, peste 60% dintre pacienţi au o durată a spitalizării de cel puţin 5 zile, un procent semnificativ dintre ei depăşind 8 zile. De asemenea, pacienţii cu BPOC sever stau mai multe zile internaţi la terapie intensivă versus alte patologii. 74% dintre aceşti pacienţi sunt pensionari - persoane cu venituri de multe ori limitate. Cu toate acestea, în România, nivelul de compensare a medicamentelor pentru BPOC este doar 50%, un factor care generează consecinţe negative asupra accesului pacienţilor la tratamente. A venit momentul să prioritizăm pacienţii cu BPOC şi această patologie la nivel de decizii de politică publică şi să asigurăm un acces la tratament la standarde europene.” spune Prof. Univ. Dr. Florin Mihălţan, Preşedintele ales al Societăţii Române de Pneumologie.
Poluarea reprezintă unul dintre factorii principali de risc ai BPOC. „Ceea ce respirăm influenţează sănătatea noastră. Din păcate, atât la nivel mondial, cât şi în România, problemele de calitatea aerului sunt în creştere. OMS arată că dintre decesele premature legate de poluarea aerului, peste 50% sunt cauzate de maladiile ce afectează plămânul, iar dintre acestea, 40% sunt relaţionate cu BPOC. Costul limitării schimbărilor climatice azi este mult mai mic comparativ cu abordarea consecinţelor în viitor.” declară Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Directorul Şcolii de Pregătire Postuniversitară a Societăţii Române de Pneumologie.
Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea atrage atenţia asupra gravităţii bolii şi a importanţei prioritizării reale a BPOC de către autorităţi, pacienţi, medici: „BPOC este a treia cauză de deces la nivel mondial, iar 1 din 4 pacienţi cu această afecţiune sunt diagnosticaţi cu cancer pulmonar. Exacerbările asociate au efecte atât asupra plămânilor, cât şi asupra inimii: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele 5 zile după o exacerbare moderată a BPOC. Iar riscul de deces creşte cu 80% după 2 exacerbări moderate în decurs de 1 an. Mai mult de jumătate dintre pacienţii spitalizaţi din cauza unei exacerbări decedează în primii 5 ani după spitalizare. BPOC este introdusă în Strategia Naţională de Sănătate până în 2030, însă pacienţii din România care trăiesc cu această boală gravă au nevoie să fie prioritizaţi în mod real prin acţiuni concrete de politică publică care să îmbunătăţească managementul bolii”.
Reprezentanţii asociaţilor pacienţilor cu afecţiuni cronice se alătură apelului de prioritizare a BPOC pe agenda de sănătate publică în România prin vocea lui Radu Gănescu şi a Luminiţei Vâlcea (COPAC-Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România): „BPOC este o afecţiune fatală, care vine la pachet cu multe complicaţii pulmonare şi cardiovasculare, iar pacienţii care au acest diagnostic trec de multe ori prin crize şi episoade acute de boală care le afectează profund viaţa. Din păcate, în plus faţă de problemele de sănătate pe care aceştia le au, sunt nevoiţi să facă şi alegeri fatidice: dacă şi ce tratament îşi iau în fiecare lună. Pentru că în BPOC, compensarea este la 50%, ceea ce înseamnă ca accesul la terapii poate fi de 0%. Trebuie ca această realitate să se schimbe pentru pacienţii cu BPOC, iar boala lor să fie o prioritate pentru autorităţile din România!”. Punctul de vedere COPAC este împărtăşit şi de Vasile Barbu, reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: „Din păcate, în România, pacienţii cu BPOC sunt discriminaţi, pentru că ei azi nu au acces la tratament compensat adecvat, care să îi ajute în mod real să aibă grijă cum trebuie de boala lor. De multe ori, 50% înseamnă zero pentru un pacient cu BPOC. În România anului 2023 este inadmisibil să fie categorii de pacienţi care nu au acces la tratament şi care sunt nevoiţi să aleagă ce organ vital sau ce afecţiune pun pe primul loc. Această situaţie trebuie schimbată acum!”.
Ce este BPOC?
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală cronică de plămâni caracterizată prin simptome respiratorii cronice (dispnee, tuse, producţie de spută şi/sau exacerbări) şi care afectează atât bronhiile (bronşita cronică), cât şi plămânii (emfizem). Ce se întâmplă de fapt, este o îngustare progresivă şi ireversibilă a bronhiilor, ceea ce duce la scădere progresivă a capacităţii respiratorii. Fără tratament, BPOC duce la reducerea prematură şi severă a capacităţii respiratorii, ceea ce duce la invaliditate şi moarte prematură. BPOC-ul moderat înseamnă 6 ani de viaţă pierduţi, în timp ce BPOC-ul sever generează o pierdere de 9 ani de viaţă.
Cauzele principale ale BPOC sunt fumatul, poluarea, statusul socio-economic scăzut, infecţiile din timpul copilăriei.
Diagnosticare
Primul pas în diagnosticarea BPOC îl reprezintă spirometria. De aceea, Societatea Română de Pneumologie anunţă că în perioada 18-19 noiembrie, în intervalul 10.00-22.00, medici şi tehnicieni vor efectua spirometrii gratuite în Sun Plaza, Bucureşti, Calea Văcăreşti, nr. 391.
Doritorii sunt aşteptaţi. Nu este nevoie de programare, iar testarea nu doare şi nu durează mult.
