Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale şi a „stării de bine”, descriind nu numai absenţa bolii, ci şi capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viaţa familială, socială şi profesională.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii descrie sănătatea mintală ca fiind bunăstarea mentală care le permite oamenilor să facă faţă stresului vieţii, să-şi realizeze abilităţile, să înveţe, să lucreze şi să contribuie în comunitatea lor.
În orice moment al vieţii, un cumul de factori individuali, familiali, comunitari şi structurali poate contribui la protejarea sau subminarea sănătăţii mintale.
Odată cu dezvoltarea tehnologică a apărut o tendinţă crescândă a oamenilor (în special a populaţiei tinere) de a reduce comunicarea faţă în faţă, comportament care a crescut îngrijorarea faţă de dependenţa de ecran.
Din ce în ce mai multe studii asociază dependenţa de ecrane, în special la tinerii de vârstă şcolară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării.
Unele dintre acestea susţin că un comportament repetitiv şi nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanţe precum drogurile şi alcoolul şi poate duce la dezvoltarea unei dependenţe numită şi „dependenţă tehnologică”.
Sondajul de opinie Eurobarometru privind sănătatea mintală, din octombrie 2023 arată că:
- 46% dintre respondenţi s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoţională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate);
- 89% dintre respondenţi consideră că promovarea sănătăţii mintale este la fel de importantă ca şi promovarea sănătăţii fizice;
- 54% dintre respondenţii cu o problemă de sănătate mintală nu au primit ajutor de la un profesionist. Problemele de sănătate mintală sunt mai răspândite la grupele de vârstă mai tinere: 59% la 16-24 ani, 56% la 25-39 ani, 48% la 40-54 ani, 35% la 55 ani şi peste;
- Respondenţii consideră că cei mai importanţi factori care contribuie la menţinerea unei bune sănătăţi mintale, sunt condiţiile de viaţă (60%), urmate de securitatea financiară (53%), activitatea fizică şi contactul social (ambele 41%);
- Cele mai frecvent diagnosticate boli ale sănătăţii mintale includ depresia, anxietatea generalizată şi tulburările de alimentaţie.
Profilul de ţară din anul 2023 în ceea ce priveşte situaţia stării de sănătate arată că România înregistrează cea mai scăzută prevalenţă a afecţiunilor de sănătate mintală în rândul ţărilor UE, aspect care se poate datoraneînregistrării şi neraportării diagnosticelor de tulburare mintală sau de comportament. Cu toate acestea, în România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.
Potrivit Tabloului Sănătăţii Mintale în România din anul 2023, raport al Consiliului Economic şi Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulţilor din România sunt tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9% prevalenţa), datele fiind provenite din studii realizate cu eşantioane reprezentative.
În acest context, campania lunii februarie se adresează în special copiilor, adolescenţilor, dar şi părinţilor acestora precum şi populaţiei generale, deoarece prin creşterea nivelului de conştientizare şi încurajarea unui stil de viaţă orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanşarea unor tulburări mintale, cât şi a unor tulburări de comportament.
