Peste jumătate din populaţia adultă din România se confruntă cu probleme legate de greutate: 31,1% cu supraponderabilitate şi 21,3% suferă de obezitate*, iar estimările indică o creştere semnificativă în următorii zece ani. Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii atrage atenţia asupra importanţei abordării obezităţii ca pe o boală cronică şi nu doar ca pe rezultatul unui stil de viaţă nesănătos.
Obezitatea – o problemă de sănătate publică majoră
Cea mai obişnuită abordare a obezităţii în România este aceea că este responsabilitatea pacientului şi se poate rezolva prin dietă şi exerciţii fizice. Rar s-a discutat însă despre obezitatea ca boală cronică ce, la rândul ei, conduce către multe alte afecţiuni grave.
„Deşi nu este recunoscută ca atare, obezitatea este cea mai răspândită boală cronică netransmisibilă şi este cauza a peste 200 de complicaţii, printre care diabetul de tip 2, cancerul şi bolile cardiovasculare - 3 dintre cele 4 boli cronice netransmisibile recunoscute în prezent la nivel internaţional. Este absolut necesar ca la nivel de societate, atât în populaţia generală, cât şi în mediul sanitar să se cunoască fiziopatologia obezităţii şi să fie tratată în mod adecvat, ca boală cronică asociată cu un dezechilibru în controlul apetitului şi al metabolismului, cauzat de factori multipli, printre care genetici (40-70%) şi biologici” spune dr. Andreea Ciudin Mihai, expert în Endocrinologie şi Nutritie, Coordonatoarea Unităţii de Tratament Integral al Obezitatii din Spitalul Universitar Vall Hebron, Barcelona.
“Sunt multe lucruri pe care le putem face şi poate ca unul dintre cele mai importante este acela de a schimba paradigma, de a schimba percepţia obezităţii, din condiţie care ţine de estetica, în paradigma legată de obezitatea - ca boală cronică netransmisibila. Cred ca aceasta percepţie trebuie schimbată nu numai în rândul
societăţii si nu numai în rândul pacienţilor, dar şi în rândul profesioniştilor din sănătate” spune prof. univ. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinologie, preşedinta Colegiului Medicilor din Romania.
De asemenea, conform Agenţiei Internaţionale de Cercetare în domeniul Cancerului, obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru cel puţin 13 tipuri de cancer**. La nivel global se estimează că între 4 şi 8% dintre cazurile de cancer diagnosticate anual sunt direct atribuite obezităţii***. În România, prevalenţa obezităţii este în creştere, ceea ce indică o posibilă viitoare creştere a incidenţei cancerelor asociate.
Copiii şi adolescenţii, cei mai vulnerabili
Situaţia este chiar mai alarmantă în cazul copiilor şi adolescenţilor. Un sfert dintre copiii români suferă deja de obezitate, iar numărul acestora este în creştere alarmantă. Estimările Federaţiei Mondiale a Obezităţii incluse în Atlasul Mondial al Obezităţii ediţia 2024 indică pentru ţara noastră o rată de creştere anuală de 3,1% pentru perioada 2020-2035****, România situându-se peste ţările vecine precum Ungaria (2,5%) şi Bulgaria (1,3%). În lipsa unor măsuri eficiente, în următorii cinci ani, jumătate de milion de copii români cu vârste între 5 şi 19 ani ar putea fi afectaţi de această boală. Trăim o epidemie de obezitate – un copil care suferă de la o vârstă fragedă de obezitate va deveni foarte probabil un adult cu probleme cronice de sănătate (hipertensiune, dislipidemie, diabet zaharat de tip 2, cancer etc.)
Stigmatizarea – o barieră majoră în gestionarea obezităţii
O barieră majoră în gestionarea obezităţii o reprezintă stigmatizarea. Persoanele care suferă de obezitate se confruntă cu judecată, atât internă (ruşine, vinovăţie, scăderea stimei de sine), cât şi externă (discriminare din partea familiei, colegilor şi profesioniştilor din sănătate). Această situaţie contribuie la probleme psihologice precum depresia, anxietatea sau tulburările de alimentaţie ce reduc motivaţia pentru schimbări benefice şi astfel perpetuează un ciclu negativ. Din păcate, stigmatizarea cauzează şi accesul inegal la îngrijire medicală pentru că pacienţii tind să evite interacţiunile sociale şi să se retragă din comunitate, nu mai caută sprijinul medical pentru a nu fi judecaţi, se învinovăţesc pentru ceea ce li se întâmplă şi consideră că pot remedia situaţia prin voinţă şi abstinenţa de la mâncare.
Este nevoie de o schimbare de perspectivă. Obezitatea nu este doar o problemă individuală, ci o boală complexă influenţată de factori genetici, biologici, psihologici şi sociali, iar compasiunea şi acceptarea sunt piloni de bază în tratamentul obezităţii.
„Obezitatea este o boală complexă, nu o alegere sau o problemă de voinţă. Discuţiile ar trebui să fie centrate pe sprijin, nu pe critică. Recomand evitarea limbajului care implică vină sau ruşine. În loc să spunem „trebuie să slăbeşti”, putem formula: „Cum te simţi din punct de vedere al sănătăţii şi cum te pot ajuta?”. E important să folosim termeni care pun accent pe persoană, nu pe boală, de exemplu, „persoană care trăieşte cu obezitate” în loc de „persoană obeză”, spune Cristina Fedorovici, psihoterapeut.
„Obezitatea este un fel de boală orfană. O vedem peste tot în jurul nostru, ştim ce pericole generează, ştim ce scrie în cărţi, dar nu facem nimic, pentru că persoana care suferă de obezitate e singura vinovată şi nu trebuie decât să slăbească, dar nu vrea. Sunt prea mulţi profesionişti în sănătate care consideră că dacă spun unei
persoane cu obezitate că trebuie să slăbească, să facă efort fizic, să mănânce sănătos, şi-au îndeplinit treaba. Până nu vom înţelege ca profesionişti că este vorba despre un proces, că este mai mult decât dietă, activitate fizică şi voinţă, până când nu vom avea un sistem sanitar pregătit în mod real să se ocupe de obezitate în sine, nu doar ca afecţiune conexă altor patologii, până nu vom avea un sistem educaţional care să facă educaţie sanitară pentru prevenirea obezităţii, vom continua să ne minunăm de epidemia de obezitate”, dr. Daciana Toma, medic de familie.
Obezitatea nu este doar o responsabilitate individuală – ce poate face statul
Contrar percepţiilor comune, obezitatea este o boală complexă care necesită tratament multidisciplinar care include activitate fizică terapeutică, nutriţie terapeutică, terapie psihologică, farmacoterapie, chirurgie bariatrică, sau, de cele mai multe ori, o combinaţie a acestora. Sunt ţări din Europa în care tratamentele medicamentoase sau chirurgia bariatrică sunt compensate total sau parţial. În România, prevenţia şi educaţia pentru sănătate sunt insuficient sprijinite de autorităţi, iar despre obezitate se vorbeşte mult prea puţin.
„Momentul pentru a acţiona a fost ieri. Este timpul ca fiecare dintre noi – autorităţi, profesionişti din sănătate şi cetăţeni – să contribuie pentru a preveni o criză de sănătate publică fără precedent. Primul pas în rezolvarea unei probleme e să recunoaştem că ea există. E mare nevoie de educaţie pentru sănătate în şcoli, pentru că situaţia e mai gravă la copii şi adolescenţi decât la populaţia adultă. La noi, subiectul educaţiei pentru sănătate e pasat de ani de zile între Ministerul Educaţiei şi
cel al Sănătăţii, fără vreun progres vizibil. Toţi putem pune presiune pe decidenţi pentru ca lucrurile să se schimbe.” spune Lorenzo Radu, preşedintele Asociaţiei Împreună Împotriva Obezităţii.
Programele de prevenţie şi educaţie sunt esenţiale pentru a gestiona prevalenţa în creştere a obezităţii şi supraponderii în România şi este important să acţionăm rapid, pentru că obezitatea este o boală, este pe viaţă şi este un factor de risc important pentru sute de alte afecţiuni, inclusiv multe forme de cancer.
Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii
Înfiinţată în 2022 pentru a susţine prevenţia, tratamentul şi educaţia privind obezitatea, Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii îşi propune să creeze un dialog constructiv între profesioniştii din sănătate, autorităţi şi publicul larg. Prima conferinţă a organizaţiei aduce în prim-plan necesitatea de a recunoaşte obezitatea ca boală cronică şi de a adopta măsuri eficiente pentru a reduce impactul acesteia asupra societăţii. Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii oferă persoanelor care trăiesc cu obezitate sprijin pentru un stil de viaţă sănătos şi combate cu informaţii validate medical miturile şi neadevărurile spuse frecvent despre obezitate.
Surse:
**https://cdn.easo.org/wp-content/uploads/2021/03/26141721/EASO-Survey_Final_Feb10.pdf
***https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/
****https://data.worldobesity.org/publications/?cat=22
