Oamenii de ştiinţă sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că infecţiile cu SARS-CoV-2 ar putea declanşa mai multe cazuri de sindrom de oboseală cronică sau encefalomielită mialgică (ME/CFS).
Un nou studiu a constatat că, la şase luni sau mai mult după o infecţie cu SARS-CoV-2, participanţii erau de 7,5 ori mai predispuşi să îndeplinească criteriile de diagnostic pentru ME/CFS decât cei care nu fuseseră infectaţi.
„Rezultatele noastre oferă dovezi că rata şi riscul de a dezvolta ME/CFS în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 sunt semnificativ crescute”, scriu autorii studiului, conduşi de Suzanne Vernon, cercetător în domeniul ME/CFS de la Centrul Bateman din Statele Unite.
Rezultatele, adaugă cercetătorii , „sunt susţinute de alte studii care au implicat agenţi infecţioşi precum virusul Epstein-Barr şi virusul Ross River şi boli non-virale precum febra Q şi giardioza în etiologia ME/CFS”.
Deşi nimeni nu ştie ce cauzează ME/CFS, infecţiile virale sunt considerate a fi un posibil factor declanşator.
Covid de lungă durată şi ME/CFS împărtăşesc multe simptome care se suprapun, iar unii oameni de ştiinţă suspectează că cele două boli sunt cumva legate sau declanşate de aceiaşi factori.
De fapt, estimările actuale sugerează că între 13 şi 58% dintre persoanele cu Covid de lungă durată îndeplinesc condiţiile de diagnostic pentru ME/CFS.
Înainte de pandemia din 2020 , povara asupra sănătăţii a ME/CFS în Statele Unite a fost estimată a fi dublă faţă de cea a HIV/AIDS.
Acum, când Covid prelung a afectat mai mult de 18 milioane de adulţi, unii cercetători prevăd că ne-am putea confrunta cu de două ori mai multe cazuri de ME/CFS în viitoruitl apropiat.
Studiul actual a fost finanţat de Institutele naţionale americane pentru Sănătate (NIH) şi a inclus 11.785 de participanţi care au avut Covid-19 cu cel puţin şase luni înainte şi 1.439 de participanţi neinfectaţi.
Important este faptul că niciun participant la analiză nu avea ME/CFS preexistent, iar majoritatea au fost vaccinaţi împotriva Covid-19.
În cele din urmă, 4,5 % dintre participanţii care s-au îmbolnăvit de Covid-19 au îndeplinit criteriile pentru CFS/ME, care necesită, de obicei, cel puţin şase luni de oboseală, însoţită de stare de rău post-efort, tulburări cognitive, somn neodihnitor sau intoleranţă ortostatică.
Din acest grup, 89% au îndeplinit, de asemenea, criteriile pentru Covid de lungă durată.
Acest lucru poate indica faptul că ME / CFS după Covid-19 „reprezintă un subset grav bolnav” de pacienţi cu Covid de lungă durată, a fost ipoteza autorilor, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a diferenţia aceste două diagnostice, mai ales că ambele boli sunt foarte variabile de la pacient la pacient.
Procentul de participanţi infectaţi şi neinfectaţi cu simptome ME/CFS. (Vernon et al., Jurnalul de medicină internă generală, 2025)
Deşi 4,5% poate părea un procent mic, este mult mai mare decât rata înainte de 2020. Mai mult, aproape 40% dintre participanţii infectaţi au fost consideraţi cu simptome asemănătoare „ME/CFS”, adică au prezentat cel puţin un simptom ME/CFS la şase luni după Covid-19.
Prin comparaţie, doar 0,6 % dintre participanţii neinfectaţi au îndeplinit criteriile de diagnostic pentru ME/CFS, iar 16 % dintre aceştia au prezentat doar un simptom.
Starea de rău post-efort, atunci când simptomele se agravează după efort, a fost cel mai frecvent simptom raportat de toţi participanţii cu ME/CFS.
Intoleranţa ortostatică, atunci când statul în picioare duce la scăderea tensiunii arteriale şi la creşterea ritmului cardiac, a fost următorul simptom cel mai frecvent, în timp ce, Covid de lungă durată tinde să fie marcat de simptome persistente ale Covid-19, cum ar fi probleme respiratorii sau dureri în piept.
„Comparativ cu cei care nu au îndeplinit niciodată criteriile ME/CFS în cohorta infectată, cei cu ME/CFS post-Covid-19 aveau mai multe şanse să fie albi, de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 46 şi 65 de ani şi să locuiască într-o zonă rurală şi mai puţine şanse să fi fost vaccinaţi şi să fi absolvit o facultate”, explică autorii studiului.
Descoperirea motivului pentru care unele persoane sunt mai susceptibile la Covid sau ME/CFS i-ar putea ajuta pe cercetători să găsească noi căi de prevenire şi tratare a ambelor boli.
Având în vedere că niciuna nu are o cauză sau un tratament cunoscut şi că ambele sunt în creştere, există toate motivele să continuăm cercetările, au concluzionat autorii.
Studiul a fost publicat luna aceasta în Journal of General Internal Medicine.
