Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România, cauzează anual cele mai multe decese şi cei mai mulţi ani de viaţă pierduţi prin decese premature.
Aceste statistici ar putea fi însă schimbate prin prevenţie (renunţarea la fumat) şi îmbunătăţirea traseului pacientului, prin depistare precoce şi iniţierea tratamentului cât mai rapid după diagnostic. Un cancer pulmonar depistat în stadii incipiente înseamnă mai multe opţiuni de tratament, mai multe şanse de supravieţuire şi o calitate mai bună a vieţii.
În lipsa unor programe de screening pulmonar şi a unui plan de acţiune dedicat acestui tip de cancer, primul pas trebuie să îl facă pacientul (sau familia lui) – să îşi dea seama că e ceva în neregulă, să recunoască simptomele şi să meargă la medicul de familie.
„Poţi lăsa orice pe mai târziu, mai puţin sănătatea ta! Acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin campania Inspiră Speranţă, ajunsă la a patra ediţie.” spune Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Pacienţilor cu Cancer din România (FABC).
Un studiu realizat în 2021 de Asociaţia Asistenţilor Medicali Comunitari şi FABC pe 817 adulţi din comunităţi vulnerabile din judeţele Botoşani şi Gorj arată că motivele cele mai frecvente de prezentare întârziată la medic, peste două săptămâni de la apariţia simptomelor sunt:
- „Nu sunt sigur că aş putea să îmi dau seama că este vorba de un simptom grav.” (70%)
- „Ar trebui să treacă mai mult de două săptămâni ca să consider că este un simptom grav.” (61%)
- „Mi-e teamă de ce o să îmi spună medical.” (60%)
Al doilea pas revine medicilor de familie. Ei au la dispoziţie un instrument util, riscograma, un set de 10 întrebări care măsoară riscul crescut de cancer pulmonar. În baza acestuia, medicul de familie poate recomanda anumite analize şi investigaţii şi poate da trimitere către specialist pentru un diagnostic de precizie.
Din păcate, pandemia a îngreunat şi mai mult accesul la serviciile medicale pentru cei cu boli pulmonare, iar numărul bronhoscopiilor a scăzut la jumătate în unele centre oncologice în ultimii ani.
Din fericire, românii pot beneficia de proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, menite să detecteze boala în rândul celor cu risc crescut şi aparent sănătoşi.
„Vom începe în curând un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie computerizată cu doză mică de radiaţii. Proiectul se va derula în judeţul Călăraşi, unde incidenţa cancerelor bronhopulmonare este mare. Proiectul beneficiază de finanţare din partea Guvernului Norvegiei, iar acum suntem în etapa în care aşteptăm semnarea contractului de către Ministerul Sănătăţii.” spune Cezar Irimia, preşedintele FABC.
Un proiect similar există şi la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB). „Diagnosticarea precoce este esenţială în patologia oncologică, lucru deja cunoscut. În acest moment, în cadrul Institutului Oncologic Bucureşti realizăm un program pilot pentru screeningul cancerului pulmonar. Este ştiut faptul că un program eficient, în ceea ce priveşte cancerul pulmonar, determină un număr mai mare de pacienţi care pot fi trataţi chirurgical, în unele cazuri chiar minim invaziv. Un program de screening bazat pe low-dose CT, combinat cu chirurgia minim invazivă conduce la scăderea perioadei de recuperare a pacientului şi, chiar dacă este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, el poate fi administrat mai rapid după rezecţia minim-invazivă.” spune dr. Bogdan Tănase, medic specialist chirurgie toracică, managerul IOB.
Al treilea pas revine tot pacientului. Este despre documentarea despre boala lui şi despre traseul medical pe care trebuie să îl parcurgă.
Pacientul are acum la dispoziţie un instrument important ce îl poate sprijini pe traseul său de la suspiciune la diagnostic şi tratament. „Planul pentru primele 100 de zile” disponibil pe platforma onco-plan.ro îl ajută pe pacientul nou diagnosticat să ştie la ce să se aştepte în perioada următoare şi să planifice etapele pe care urmează să le parcurgă. Construit în jurul a şase piloni cheie, planul include o componentă de navigare prin sistemul de sănătate, ce ajută la o mai bună înţelegere a bolii, a serviciilor de sănătate de care are nevoie şi a opţiunilor de tratament. Un alt pilon este dedicat informaţiilor despre nutriţie, domeniu extrem de important în cazul pacienţilor oncologici. Planul ţine cont şi de sprijinul psiho-oncologic de care are nevoie pacientul pentru se adapta cât mai uşor noii realităţi, recomandând exercitii zilnice care să îl ajute să adopte, în fiecare etapă a traiectoriei sale oncolgice, o gândire şi o atitudine echilibrate. Nu în ultimul rând, Planul de 100 de zile oferă informaţii despre drepturile pacienţilor oncologici şi sprijinul social de care pot beneficia. „Pacienţii şi aparţinătorii trebuie să găsească cât mai rapid informaţii care să le ofere o înţelegere mai bună a bolii şi opţiunilor de tratament, să ia decizii sub presiune, să solicite cea mai bună îngrijire medicală şi să facă faţă tuturor emoţiilor. Totul într-o perioadă scurtă de timp şi într-o realitate nouă lor. Informaţiile oferite de Planul de 100 de zile şi planificarea tuturor paşilor care urmează cu ajutorul acestui instrument important pentru pacient sunt critice în această perioadă plină de provocări pentru pacient şi familia acestuia”, spune Cezar Irimia, preşedintele FABC.
Rata de supravieţuire la 5 ani cu cancer pulmonar în România este de circa 11%, faţă de media europeană de 15%. Factori importanţi care contribuie la această situaţie sunt: diagnosticul tardiv, lipsa accesului în timp rezonabil la investigaţii esenţiale (bronhoscopie, tomografie computerizată), traseul medical complex, deseori neclar pe care pacientul cu suspiciune de cancer trebuie să îl parcurgă etc.
„În România, este necesară creşterea accesului populaţiei la bronhoscopie. Medici calificaţi pentru efectuarea bronhoscopiilor sunt numeroşi, mai ales din generaţiile tinere şi formăm în continuare, an de an. Este nevoie de crearea unor laboratoare noi de bronhoscopie (cel puţin a unui laborator de bronhologie în fiecare judeţ), precum şi de dotarea cu aparatură modernă a laboratoarelor de bronhologie existente. Totodată, aceste laboratoare existente sau nou create trebuie să aibă personal medical suficient (de la medici şi asistente medicale, la registratori şi îngrijitoare) şi să fie conectate la posibilitatea asistării de către colegii ATI sau urgentişti, pentru că mulţi dintre pacienţi vin în stadii avansate ale bolii, cu boli multiple asociate, inclusiv afecţiuni cardiace şi alte boli pulmonare precum BPOC-ul sever. În acest fel, medicii bronhologi vor efectua în siguranţă pentru pacienţii lor bronhoscopiile, în primul rând biopsiile pentru confirmarea afecţiunii. Totodată, este fundamental ca Laboratoarele de endoscopie bună să fie conectate cu Laboratoarele de anatomie patologică şi de biologie moleculară care trebuie să fie uşor accesibile pentru prelucrarea probelor prelevate la bronhoscopie; dacă nu există această colaborare aferentă, acces facil la aceste laboratoare, efectuarea bronhoscopiilor nu are sens. Acum suntem împreună: cei care construiesc politicile de sănătate, asociaţiile profesionale ale medicilor şi mai ales organizaţiile pacienţilor noştri. ÎMPREUNĂ VOM REALIZA MAI MULT.” spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog-bronholog, Preşedintele Secţiunii de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie.
„Deşi cancerul pulmonar este perceput adesea ca o boală oncologică rapid fatală, rata de supravieţuire la 5 ani este practic substanţial mai mare la pacienţii diagnosticaţi în stadii precoce, decât la cei diagnosticaţi în stadiu metastatic, de unde şi importanţa unui diagnostic precoce.⁷ Salutam promulgarea recentă de către Parlament a Planului Naţional de Control al Cancerului (PNCC), care include ca obiectiv un control mai bun al cancerului pulmonar. Pentru rezultate pe măsura aşteptărilor noastre este nevoie de o mişcare la nivel naţional, de colaborare între toţi actorii care pot lua decizii şi se pot implica în politici de sănătate, de implicarea fiecare cadru medical, a fiecarui individ.” spune Cezar Irimia, preşedintele FABC.
„Optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar non-microcelular şi reducerea timpului scurs de la primele simptome până la diagnostic complet şi precis, de la circa 6 luni (cât se întâmplă să fie acum) la ţinta de 2 luni stipulată în PNCC, oferă pacientului şansa maximizării potenţialului oferit de tratamentul precoce, inclusiv cel individualizat, în baza biomarkerilor. Nu sunt de neglijat nici beneficiile sociale şi economice. Impactul pozitiv al acestei optimizări la nivelul societăţii şi al economiei, bazat pe implementarea medicinei personalizate în acord cu ghidurile internaţionale, este estimat la circa 50 de milioane de euro pe an.” spune dr. Marius Geantă, co-fondator al Centrului pentru Inovaţie în Medicină.
Campania „Inspiră Speranţă” a ajuns în 2022 la a patra ediţie. Mesajul acestui an este Poţi lăsa orice pe mai târziu, mai puţin sănătatea ta! Campania este organizată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer şi Societatea Română de Pneumologie, în parteneriat cu Institutul Oncologic Bucureşti şi susţinută de MSD, Pacientul în direct şi Pacientul 2.0.
Referinţe
¹ Globocan, https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf. Accesat martie 2021
² Depistarea cancerului pulmonar, European Lung Foundation, https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/04/Lung-Cancer-Screening-Factsheet_RO.pdf. Accesat martie 2021
³ http://www.scumc.ro/cancerul-pulmonar/. Accesat martie 2021
⁴ American Cancer Society, Lung Cancer Statistics https://www.cancer.org/cancer/lung-cancer/about/key-statistics.html. Accesat martie 2021
⁵ https://www.lungcancer.org/find_information/publications/163-lung_cancer_101/273-risks. Accesat martie 2021
⁶https://www.srp.ro/ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PULMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZARE.pdf
