O echipă de cercetători a făcut un pas important spre o nouă formă de imunoterapie împotriva cancerului. Un vaccin destinat tratamentului, administrat în două faze, a demonstrat rezultate promiţătoare în stimularea sistemului imunitar împotriva celulelor cancerului în studiile preclinic, realizate pe animale. Dacă terapia se dovedeşte viabilă şi în studiile clinice, ar putea redefini viitorul tratamentelor oncologice şi deschide noi perspective în medicina personalizată.
Sistemul nostru imunitar nu se limitează doar la combaterea bacteriilor şi virusurilor, acţionând ca o barieră naturală împotriva infecţiilor, ci are capacitatea de a lupta şi împotriva cancerului.
Totuşi, nu toate celulele tumorale sunt uşor de recunoscut de către sistemul imunitar, întrucât acestea suferă continuu modificări şi se “camuflează” pentru a scăpa de mecanismele naturale de apărare ale organismului.
Pentru a îmbunătăţi tratamentul, cercetările medicale actuale vizează dezvoltarea unor vaccinuri de imunoterapie destinate pacienţilor deja diagnosticaţi cu cancer.
În aceste cercetări a fost implicată şi o echipă de la Departamentul de Gastroenterologie, Hepatologie, Boli Infecţioase şi Endocrinologie al Hannover Medical School (MHH), care a dezvoltat un nou vaccin peptidic liposomal, cu un protocol de administrare în două etape.
Cu această imunoterapie oncologică, doar două injecţii administrate subcutanat (sub piele) sunt suficiente pentru a mobiliza eficient sistemul imunitar împotriva tumorii în doar 14 zile, notează autorii studiului, publicat în revista Cellular & Molecular Immunology.
Cercetătorii de la MHH lucrează de 15 ani pentru a îmbunătăţi vaccinurile împotriva cancerului.
„Celulele dendritice sunt factorul-cheie în declanşarea răspunsului imun”, afirmă dr. Thomas Wirth.
Aceste celule fac parte din sistemul imunitar înnăscut şi scanează constant organismul în căutare de virusuri, bacterii şi celule tumorale. Dacă recunosc structuri ca fiind străine sau anormale, le absorb şi le degradează, printr-un mecanism natural de eliminare a „intruşilor”.
Ca celule specializate care fac vizibile antigenele pentru sistemul imunitar, ele sunt capabile să descompună componentele celulelor străine în fragmente mai mici şi apoi să le afişeze sub formă de peptide la suprafaţa lor celulară.
Aceste mini-proteine arată anumitor celule T din sistemul imunitar dobândit cum să recunoască structurile străine, activând, astfel, un răspuns imun ţintit.
Pentru a obţine acest lucru cât mai rapid şi eficient posibil, cercetătorii au optat pentru un protocol de vaccinare în două faze. Aceste vaccinuri heterologe presupun o schemă în două doze, în care acelaşi antigen este administrat de două ori: o doză de bază urmată de un rapel, fiecare cu o compoziţie diferită.
În acest caz, o singură secvenţă peptidică recunoscută de sistemul imunitar şi produsă în mod specific de celulele tumorale a fost suficientă pentru a activa celulele dendritice în corp.
Totuşi, întrucât peptida singură nu declanşează un răspuns imun suficient de puternic, cercetătorii au adăugat un aşa-numit agonist - o substanţă (de obicei o moleculă) care se leagă de un receptor celular şi îl activează, prin imitarea efectului unui compus natural produs de organism.
Cu alte cuvinte, un agonist „încurajează” receptorul să declanşeze un anumit răspuns biologic, în ambele faze ale vaccinării, pentru a activa suplimentar celulele imune din organism.
„Pentru imunizarea primară, ambalăm peptida cu activatorul imun într-un înveliş lipidic”, explică dr. Wirth. Acest lucru determină celulele dendritice din organism să prezinte antigenul tumoral celulelor T specifice, astfel încât acestea să poată recunoaşte şi ataca tumora.
Structurile liposomale folosite pentru imunizarea primară au fost dezvoltate în cadrul unei colaborări cu Ţările de Jos.
„La rapelul administrat după o săptămână, adăugăm şi un anticorp care acţionează ca un stimulator suplimentar pentru a asigura multiplicarea ultra-rapidă a celulelor T care ţintesc tumora”, a completat dr. Wirth.
Îmbunătăţire remarcabilă a răspunsului celulelor T
Regimul de vaccinare a fost testat pe un model replicat la rozătoare pentru cancerul de colon. Efectul i-a uimit chiar şi pe cercetători.
„După doar două vaccinări, am observat un răspuns imun extrem de puternic care a dus la regresia completă a tumorii”, notează dr. Dimitrij Ostroumov de la MHH, care a condus cercetarea împreună cu dr. Wirth.
Experimentele cercetătorilor au arătat că structurile liposomale pot fi utilizate eficient la transportul peptidelor, şi au confirmat o amplificare remarcabilă a răspunsului celulelor T, stimulate de prezenţa anticorpilor cu efect activator prin schema de imunizare heterologă.
Dezvoltarea într-un timp scurt a vaccinului şi efectul anti-tumoral rapid reprezintă un câştig considerabil de timp, şi poate oferi, în acest fel, un avantaj de supravieţuire pentru persoanele cu cancer, spun autorii.
Un beneficiu suplimentar al acestui regim de vaccinare este flexibilitatea sa: peptida utilizată poate fi înlocuită şi configurată în funcţie de context, oferind o abordare personalizată.
„Putem adapta peptida la profilul genetic al tumorii, şi să producem în acest fel vaccinuri personalizate, adaptate individual fiecărui pacient. Totodată, peptida nu trebuie să fie exclusiv un antigen tumoral, ci poate fi purtătoare de informaţii relevante pentru identificarea paraziţilor, bacteriilor sau virusurilor”, a concluzionat dr. Wirth.
Înainte ca vaccinul să poată fi adoptat în cadrul tratamentelor standard, sunt necesare etape suplimentare. Următorul pas este testarea sa în studii clinice pentru a-i confirma eficacitatea şi profilul de siguranţă la pacienţi.
