Bogdan Petruţ este medic primar, doctor în ştiinţe medicale şi conferenţiar al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca. Pasiunea pentru chirurgia oncologică şi pentru tehnologiile de vârf l-au ajutat să se adapteze rapid la chirurgia urologică asistată robotic, acumulând o vastă şi foarte valoroasă experienţă în acest sens.
Alături de atenţia deosebită acordată pacienţilor săi şi calităţii actului medical, domnul doctor Petruţ este implicat şi în formarea chirurgilor oncologi. Astfel, de peste un deceniu, organizează cursuri de specializare în urologie oncologică minim-invazivă, robotică şi laparoscopie 3D, la care îi invită pe cei mai valoroşi experţi internaţionali în domeniu.
Sunteţi specializat de mai mulţi ani în tratamentul deficienţelor urologice pe cale laparoscopică. Ce v-a determinat să vă formaţi şi în chirurgia robotică?
Am găsit întotdeauna fascinantă îmbinarea tehnologiei cu medicina, respectiv chirurgia. Laparoscopia a constituit pasiunea tinereţii mele, iar chirurgia robotică am văzut-o mereu ca pe o extensie firească a progresului tehnologic cu punct de plecare din chirurgia laparoscopică. Chirurgia de mare exereză (n.red. operaţie de îndepărtare a unui organ sau a unor ţesuturi pe cale chirurgicală) poate fi foarte traumatică pentru pacient, astfel, blândeţea adăugată de tehnica laparoscopică şi ulterior de chirurgia robotică constituie un mare avantaj pentru pacient. De cele mai multe ori efortul unui chirurg de a obţine rezultate similare în laparoscopie şi robotică, cu chirurgia deschisă, este foarte mare. De aceea am simţit nevoia de a sprijini pe colegii mai tineri să înveţe aceste tehnici minim-invazive încă din anii rezidenţiatului organizând aceste cursuri de mai bine de un deceniu, unde ei se pot antrena, pot intra în contact direct cu chirurgi foarte cunoscuţi din întreaga lume, care ne-au onorat cu prezenţa la aceste manifestaţii ştiinţifice.
Am acumulat în aceşti ani o experienţă importantă care ne-a permis să efectuăm laparoscopic sau robotic intervenţii cu grad foarte înalt de dificultate în sprijinul pacienţilor noştri, rezultatele acestora fiind publicate în revistele de specialitate: prostatectomia radicală, nefrectomia parţială fără oprirea circulaţiei renale indiferent de gradul de dificultate al procedurii, îndepărtarea vezicii urinare canceroase cu reconstrucţia altei vezici din intestinul pacientului sau pieloplastia, sunt doar o parte din intervenţiile pe care le efectuăm în mod curent la Spitalul Medicover Cluj în sprijinul pacienţilor noştri.
Care a fost curba de învăţare în chirurgia robotică faţă de cea laparoscopică sau HoLEP, mai recent?
Toate noile tehnici în medicină şi, în special, în chirurgie se învaţă de la medici sau echipe cu experienţă foarte bogată în acea direcţie. Laparoscopia de înaltă performanţă am învăţat-o în Germania de la profesorul Rassweiler şi am avut în continuare ocazia să o perfecţionez alături de profesorul Coman, iar chirurgia robotică mi-a fost sădită în suflet şi în mâini la Universitatea Karolinska de către profesorul Viklund în cadrul unor burse finanţate de către Asociaţia
Europeană de Urologie. Am învăţat aceste două tehnici în anii tinereţe beneficiind de o capacitate ridicată de absorbţie a informaţiei noi specifică acelei vârste. A fost incredibil, practic am crescut cu ele, toate gesturile găsindu-le fireşti, lucru care a dus inevitabil la o ascensiune rapidă în performanţă şi siguranţă chirurgicală. Actualmente nu prea concep o intervenţie chirurgicală care să nu fie posibil de efectuat laparoscopic sau robotic. Antrenamentul duce în timp ca aceste instrumente să devină practic o extensie a mâinilor chirurgului.
Cu HoLEP-ul a fost într-adevăr diferit. Am abordat această tehnică mai recent, dar tot aşa apelând la experienţa unui chirurg din Berlin pe care iniţial l-am vizitat în clinica lui din Germania, iar ulterior a avut amabilitatea să vină la Spitalul Medicover pentru a ne sta alături la primele şase intervenţii pe care le-am făcut la noi. Aceasta este modalitatea cea mai sigură de iniţiere a unui chirurg într-o tehnică nouă pentru a nu pune pacienţii la risc în primele intervenţii când medicul nu este familiarizat cu tehnica sau tehnologia.
Actualmente sunt deosebit de fericit să putem oferi pacienţilor noştri, atât eu, cât şi echipa mea, chirurgia robotică, chirurgia laparoscopică precum şi tehnica HoLEP la standarde calitative impecabile.
Multă lume se întreabă cine operează de fapt, chirurgul sau robotul. În ce măsură manualitatea chirurgului se întrepătrunde cu tehnologia avansată a robotului?
Robotul chirurgical este un instrument. Actualmente el nu are autonomie, ci reproduce cu ajutorul instrumentelor care sunt montate la pacient mişcările mâinilor chirurgului.
Aceasta este o întrebare foarte interesantă, deoarece, actualmente există tehnologia ca robotul să poată să preia iniţiativa şi să facă unele manevre în mod autonom, dar încă nu este reglementată responsabilitatea în cazul în care aceste manevre dau greş. Gândiţi-vă, spre exemplu, dacă robotul ar face singur o sutură în urma căreia apare o complicaţie: cine este responsabil de complicaţie - chirurgul care se uită la robotul care face sutura sau firma producătoare robotului care a implementat procedura de sutură chirurgicală?
Până aceste lucruri vor fi bine definite legal, robotul va fi doar un foarte fidel executant al comenzilor şi a strategiei chirurgicale elaborată de chirurgul de la consolă.
Cât de mult potenţează precizia robotică, gesturile chirurgului?
Acesta este practic avantajul folosirii robotului chirurgical în operaţie. Am tot spus, robotul adaugă forţă şi precizie mişcărilor chirurgului, care, în chirurgia deschisă, fie sunt mişcări extrem de precise dar cărora le lipseşte forţa, fie sunt mişcări puternice cărora le lipseşte de multe ori precizia. În cazul unor disecţii în ţesuturi fibroase, extrem de aderente între o tumoră şi un ţesut sănătos care trebuie prezervat avem nevoie atât de forţă, cat şi mai ales de precizie, combinaţie oferită în mod extrem de fericit de către robotul da Vinci. La acestea se mai adaugă şi vederea macroscopică tridimensională, devenind astfel instrumentul perfect în cadrul intervenţiilor oncologice.
Pentru ce fel de afecţiuni chirurgia robotică este cea mai potrivită soluţie chirugicală?
Operaţiile care beneficiază cel mai mult de calităţile robotului chirurgical sunt intervenţiile oncologice, adică de extirpare a tumorilor, în special cele canceroase. După exereză urmează reconstrucţia. Şi în această etapă reconstructivă calităţile instrumentelor robotului, respectiv articulaţia mâinii face ca suturile să fie extrem de precise, iar reconstrucţia chirurgicală să decurgă natural, ca şi în chirurgia deschisă, atâta doar că pacientul nu prezintă tăieturile abdominale traumatice practicate în chirurgia deschisă (clasică).
Operaţiile care cred că beneficiază maxim de calităţile robotului sunt: prostatectomia radicală, nefrectomia parţială, disecţia şi excizia ganglionilor limfatici tumorali, îndepărtarea vezicii urinare canceroase precum şi reconstrucţia acesteia din intestinul subţire. Pacienţii cărora li se efectuează aceste intervenţii pe cale robotică vor beneficia de un act chirurgical calitativ superior faţă de abordul clasic sau laparoscopic.
Desigur că robotul de unul singur nu face minuni, astfel încât consider în continuare că cheia succesului este data de tandemul chirurg experimentat - robot chirurgical.
Un act medical şi, în mod special, un act chirurgical de succes, constituie rezultanta unui spital cu organizare excelentă, cu calitatea îngrijirilor pacienţilor la cote maxime, cu o igienă şi curăţenie exemplare şi, nu in ultimul rând, o dotare de ultimă oră în materie de tehnică medicală şi tehnologie alături de o echipă medicală dedicată şi implicată în ceea ce fac zilnic.
Îmi place să cred că pasiunea mea pentru chirurgia robotică şi laparoscopică şi-a găsit un loc propice de dezvoltare şi manifestare în cadrul Spitalului Medicover Cluj, în interesul pacienţilor noştri.
Despre Medicover România
Din 1995, Medicover România a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de pe piaţa serviciilor de sănătate private, cu o reţea de 41 de clinici în Bucureşti şi în ţară, patru spitale generaliste: în Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea şi Craiova, 28 de cabinete on-site şi peste 250 de unităţi medicale partenere. Spitalele Medicover corespund celor mai înalte standarde medicale şi deservesc o gamă largă de specialităţi medicale şi chirurgicale. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.medicover.ro
Medicover România face parte din Medicover, companie internaţională de servicii medicale şi de diagnostic, înfiinţată în 1995. Medicover operează o reţea extinsă de clinici, spitale, facilităţi de îngrijire specializată şi laboratoare. Pieţele principale ale Medicover sunt Polonia şi Germania. În 2021, Medicover a avut venituri de 1.377 milioane de euro şi peste 38.000 de angajaţi. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.medicover.com
