Dr. Adrian Bartoş este medic primar chirurgie generală şi face parte din echipa chirurgicală a Spitalului Medicover Cluj. A participat la numeroase stagii de pregătire şi perfecţionare la universităţi şi institute specializate din Germania, Olanda, Franţa şi Italia, obţinând competenţe naţionale şi europene în ultrasonografie generală şi intervenţională, chirurgie laparoscopică – tehnici avansate, chirurgie robotică, chirurgie hepato-bilio-pancreatică şi chirurgie oncologică.
Cu abilităţi profesionale recunoscute european şi în SUA prin obţinerea titlurilor de Fellow of European Board of Surgery (FEBS) şi Fellow of American College of Surgeons (FACS) şi prin activitatea profesională ce cuprinde peste 5.000 intervenţii chirurgicale efectuate ca şi operator principal (2013-2022) în domeniul chirurgiei hepato-bilio-pancreatice, chirurgiei oncologice, chirurgiei minim-invazive şi a chirurgiei digestive, dr. Bartoş susţine dezvoltarea continuă în domeniul chirugiei, cercetarea şi, foarte important, munca în echipă.
Sunteţi specializat în chirurgia hepato-bilio-pancreatică. Ce v-a determinat să alegeţi această direcţie?
Nu aş spune doar ‘’specializat’’….. Este vorba de pasiune şi preocuparea continuă pentru acest domeniu. Bolile în care este afectat pancreasul, ficatul şi căile biliare au reprezentat un subiect aproape de sufletul meu, încă de la începutul carierei mele profesionale, lucru pe care am încercat să-l insuflu şi echipei mele.
Este un domeniu mai dificil, cu care am avut şansa să ma familiarizez încă din anii de rezidenţiat, prin intermediul serviciului în care am lucrat (Clinica Chirurgie III, Cluj-Napoca) şi al mentorilor care mi-au ghidat paşii.
De aici, drumul a continuat natural, reuşind să pun cărămidă cu cărămidă, alături de echipa de medici rezidenţi ce m-a însoţit şi prin supraspecializările pe care le-am realizat şi experienţa pe care am dobândit-o în timp, toate ducând la un domeniu în care am simţit că putem aduce ceva în plus, că putem progresa spre binele pacienţilor.
În domeniul cercetării, atât de important pentru o specialitate dinamică ca a dumneavoastră, o axă principală este diagnosticul şi tratamentul tumorilor digestive. Care a fost motivaţia din spate? Ce v-a determinat să fiţi preocupat şi de chirurgia robotică?
Tumorile digestive sunt o realitate a prezentului, incidenţa crescând odată cu schimbarea obiceiurilor alimentare şi noxele din jurul nostru. Din păcate, studiile de specialitate arată că probabilitatea ca o persoană născută după anii 80 să dezvolte o astfel de tumoră digestivă este de 2-3 ori mai mare în comparaţie cu una născută în anii 50. Totul ţine de un cumul de factori, dintre care unul important este consumul zilnic de produse alimentare procesate, alături de alte elemente patogene.
Important este că astfel de tumori pot fi diagnosticate din timp şi se pot trata inclusiv minim-invaziv, în functie de cât de avansată este boala neoplazică. Totul depinde de noi ca pacienţi şi de noi ca sistem medical, de profesioniştii din sănătate.
Cercetarea în domeniu este esenţială tocmai pentru a îmbunătăţi şi valida constant rezultatele chirurgiei oncologice, începând cu diagnosticul precoce şi complet, şi terminând cu tratamentul optim, inclusiv cel minim-invaziv, laparoscopic sau robotic.
Acest ultim domeniu, cel al chirurgiei robotice, reprezintă un pas deosebit de important în chirurgia oncologică, îmbunătăţind major modalitatea de abordare şi precizia cu care un chirurg poate aborda o tumoră abdominală.
Aţi avut un mentor care v-a influenţat în mod semnificativ cariera?
După cum am menţionat, am avut şansa să îmi desfăşor stagiile de rezidenţiat într-un centru de excelenţă în domeniul chirurgiei digestive, Clinica Chirurgie III, devenită ulterior Institutul de Gastroenterologie-Hepatologie ‘’Prof. Dr. Octavian Fodor’’, Cluj-Napoca.
Aici, sub îndrumarea regretatului Prof. Dr. Sergiu Duca s-au pus bazele chirurgiei laparoscopice din România, încă din anii 90. Am fost norocos şi onorat să fiu ‘’influenţat’’ pozitiv, învăţat şi îndrumat de personalităţi în domeniu, din IRGH, chirurgi experimentaţi ce m-au învăţat primii şi următorii paşi în chirurgie: Prof. Dr. Cornel Iancu, Dr. Ovidiu Bălă, Prof. Dr. Nadim Al Hajjar, Prof. Dr. Cosmin Puia.
O altă personalitate ce mi-a marcat pozitiv şi semnificativ cariera în chirurgia hepatică este Prof Dr. Irinel Popescu, model exemplar pe care l-am urmat toţi cei ce am iubit chirurgia hepato-bilio-pancreatică.
Indiferent dacă stagiile din străinătate mă duc şi la rememorarea unor nume deosebit de importante de la care evident că am avut numai de învăţat şi în faţa cărora mă voi înclina mereu (Prof. Dr. Guido Torzilli, Milano; Prof. Dr. Markus Buchler, Germania; Prof. Dr. Rene Adam, Paris; Prof. Dr. Jurgen Weitz, Germania; etc.), eu tot o să îmi amintesc cu nostalgie un lucru esenţial pe care l-am învăţat, printre multe altele, de la Prof. Dr. Cornel Iancu: pentru un chirurg este mai important “să ştie momentul când să nu opereze decât să ştie când să opereze”, acest concept subliniind practic complexitatea acestui domeniu al chirurgiei oncologice, în care decizia terapeutică este complexă şi trebuie luată deopotrivă cu mintea şi cu inima.
Recent v-aţi specializat şi în chirurgia oncologica robotică. De ce v-aţi dorit să alegeţi această formare?
Această specialitate a completat activitatea mea constantă şi preocupările de dezvoltare în chirurgia minim-invazivă. Este simplu: dorinţa de a oferi pacienţilor cea mai avansată tehnică, cu scopul unei recuperări mai rapide, a unor rezultate oncologice optime şi a unei supravieţuiri pe măsură, m-a făcut să fiu interesat şi de dezvoltarea acestui domeniu împreună cu echipa pe care o coordonez.
Faptul că avem o experienţă vastă în chirurgia laparoscopică a făcut ca trecerea spre abordarea robotică să fie facilă şi naturală.
Când şi în ce tipuri de patologii este recomandat să alegem chirurgia robotică?
Categoric, impactul major pe care chirurgia robotică îl poate aduce la ora actuală, în mâinile unei echipe experimentate, este legat, atunci când vorbim de chirurgie abdominală, de tumorile colo-rectale, tumorile gastrice şi patologia benignă şi malignă hepato-bilio-pancreatică.
Practic, orice operaţie ce are ca scop să trateze o patologie abdominală, a tractului digestiv, a unui organ cavitar sau parenchimatos sau chiar a peretelui abdominal (hernie, eventraţie) poate fi reprodusă robotic, cu avantajele bine cunoscute ale acestei abordări.
Să nu uităm totuşi că indicaţia operatorie se face în funcţie de mulţi factori: stare generală, extensia bolii, indice de masă corporală, etc. În această idee, hotărârea optimă pentru pacient se va lua doar în urma unui examen clinic şi a unei decizii multidisciplinare, după situaţie.
Care sunt beneficiile chirurgiei robotice în comparaţie cu alte tehnici chirurgicale?
Aportul major este adus de tehnologia avansată care îmbunătăţeşte mult detaliile din câmpul operator şi precizia manoperelor chirurgicale. Ca să facem o analogie, este ca şi cum chirurgul ar opera la microscop.
Detaliile anatomice vizualizate augumentat (marit de până la 10 ori) şi tridimensional real, alături de libertatea articulaţiilor robotice ce permit 7 axe de mişcare, pot asigura un act chirurgical superior atunci când echipa chirurgicală este corespunzătoare.
Şi aici mă refer la o experienţă mare în chirurgia oncologică şi laparoscopică, completată de specializarea în chirurgie robotică, specializare ce presupune o pregătire separată şi o coordonare perfecă între membrii echipei (chirurgul de la consola robotică, ce controlează braţele robotice şi chirurgul de la masa chirurgicală, ce ajută la manoperele adiţionale). Dacă toate cele de mai sus sunt îndeplinite, rezultatele vor fi pe măsură.
Pentru pacient, obiectiv, vom avea o recuperare mult mai rapidă, o reintegrare în mediul familial şi social la fel de rapidă, dureri reduse la nivelul abdomenului, tranzit intestinal reluat precoce, toleranţă alimentară corespunzătoare, în primele zile postoperatorii.
Pentru actul chirurgical oncologic, disecţiile tumorale se vor face în mai mare siguranţă, cu pierderi sangvine mai reduse şi o probabilitate mai mică de realizare a unei colostomii (‘‘anus contra naturii’’), pentru tumorile rectale, datorită capacităţii braţelor robotice dirijate de chirurg, de a lucra în spaţii înguste, cum este spaţiul pelvin.
Un lucru deloc de neglijat este rata mai scăzută de complicaţii şi sechele urinare şi sexuale (incontinenţă, impotenţă), datorate leziunilor plexurilor nervoase în chirurgia rectului. Vizualizarea augumentata a structurilor nervoase hipogastrice asigură în majoritatea cazurilor o chirurgie fără astfel de urmări.
Un avantaj major este adus şi în chirurgia ficatului şi a pancreasului, prin limitarea pierderilor sangvine şi prin posibilitatea mai mare de realizare a unor intervenţii minim-invazive, inclusiv pentru o patologie tumorală: cancer hepatic, cancer pancreatic, etc. Un avantaj major în acest sens este adus de timpii de reconstrucţie (anastomozele) ce sunt realizate facil prin abord robotic, depăşind astfel unul din principalele dezavantaje ale chirurgiei laparoscopice convenţionale.
La fel, chirurgia stomacului şi esofagului abdominal este mult facilitată de chirurgia robotică atunci când abordarea minim-invazivă este indicată: îndepărtarea ganglionilor suspecţi, reconstrucţia digestivă, etc.
Anul trecut, v-aţi alăturat echipei Spitalului Medicover Cluj. Pentru ce tipuri de intervenţii vi se pot adresa pacienţii în cadrul spitalului?
Ţinând seama de dotările excepţionale ale spitalului, paleta de intervenţii chirurgicale pe care echipa noastră o oferă cuprinde toate procedurile ce vizează patologia malignă şi benignă a tubului digestiv (esofag, stomac, duoden, intestinul subţire, colon, rect) şi a organelor parenchimatoase (ficat, pancreas, splină, uter, ovare).
Calitatea procedurilor este asigurată de posibilitatea şi efectuarea de rutină a ecografiei intraoperatorii (inclusiv cu substanta de contrast), de tehnicile ablative tumorale pancreatice şi hepatice cu microunde, de chirurgia laparoscopică avansată, robotică şi de chimioterapia intraoperatorie hipertermică (atunci când există indicaţia).
Evoluţia postoperatorie şi rezultatele optime ale pacienţilor sunt asigurate de o echipă de anestezie – terapie intensivă de înaltă valoare, dovada incontestabilă fiind sutele de cazuri avansate şi complexe rezolvate până în prezent.
Pentru mai multe informaţii şi programări:
Call Center: 0264-933
Programări online: https://programare.medicover.ro/spital-cluj
https://www.medicover.ro/spital-cluj
Despre Medicover România
Din 1995, Medicover România a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de pe piaţa serviciilor de sănătate private, cu o reţea de 41 de clinici în Bucureşti şi în ţară, patru spitale generaliste: în Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea şi Craiova, 28 de cabinete on-site şi peste 250 de unităţi medicale partenere. Spitalele Medicover corespund celor mai înalte standarde medicale şi deservesc o gamă largă de specialităţi medicale şi chirurgicale. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.medicover.ro
Medicover România face parte din Medicover, companie internaţională de servicii medicale şi de diagnostic, înfiinţată în 1995. Medicover operează o reţea extinsă de clinici, spitale, facilităţi de îngrijire specializată şi laboratoare. Pieţele principale ale Medicover sunt Polonia şi Germania. În 2021, Medicover a avut venituri de 1.377 milioane de euro şi peste 38.000 de angajaţi. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.medicover.com
