4 din 10 pacienţi cu astm au folosit într-un an 3 sau mai multe flacoane cu bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune şi au prezentat o rată mai mare de exacerbare, conform studiului Modele de utilizare a terapiei cu bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune (BADSA). Rezultatele unui sondaj în rândul pacienţilor cu astm[1]. Utilizarea în exces a inhalatorului cu ameliorare rapidă este corelată cu un control slab al simptomelor astmului şi un risc ridicat de crize severe.
În contextul actual în care informarea din surse sigure este esenţială pentru menţinerea stării de sănătate în general, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) şi Societatea Română de Pneumologie (SRP) anunţă o nouă etapă a Campaniei Naţionale de Informare şi Educare “RESPIR” prin lansarea platformei www.astmcontrolat.ro, unde persoanele diagnosticate cu astm uşor şi moderat pot găsi răspunsuri la întrebările lor despre gestionarea corectă a afecţiunii.
Pacienţii pot face singuri un test care analizează riscul de dependenţă de bronhodilatatorul cu durată scurtă de acţiune (inhalatorul albastru), ce poate fi accesat aici: https://astmcontrolat.ro/testastm/. Rezultatul generat poate fi descărcat şi prezentat medicului, pentru mai multe informaţii şi evaluarea planului de tratament, în situaţiile în care este cazul şi medicul recomandă. Iniţiativa se desfăşoară cu sprijinul AstraZeneca România.
“Pacienţii cu astm, în majoritatea cazurilor, utilizează şi au încredere crescută în medicaţia de urgenţă care nu rezolvă inflamaţia, respectiv cauza bolii, ci doar ajută la depăşirea pe moment a simptomelor şi anume a efectelor astmului. Este important ca fiecare pacient să discute cu medicul curant rolul fiecărei opţiuni de tratament. Studiile au arătat că astmul necontrolat duce la cel puţin o spitalizare pe an pentru aproximativ jumătate dintre pacienţii cu astm. Ghidul Iniţiativei Globale pentru astm, documentul standard pentru medici în ceea ce priveşte managementul corect al astmului, subliniază că utilizarea a mai mult de 3 flacoane bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune pe an este asociată cu risc crescut de exacerbări severe, iar de la 12 flacoane pe an vorbim despre un risc crescut de deces din cauza astmului”, a declarat Prof. Dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog.
Potrivit cercetării menţionate*, 18% dintre pacienţi au declarat că au utilizat inhalatorul cu ameliorare rapidă, în ciuda lipsei prescripţiei medicului pentru acest tip de tratament. Un sfert dintre respondenţi preferă să ajusteze singuri medicaţia, respectiv să administreze mai puţină atunci când nu au simptome şi o doză mai mare când se simt rău. Pentru mai bine de o treime dintre respondenţi (33%), desfăşurarea activităţilor zilnice este primul obiectiv la care se aşteaptă să îl obţină, în urma administrării tratamentului.
“Din păcate, o persoană care este diagnosticată cu o afecţiune cronică, aşa cum este şi cazul astmului, rămâne pacient cronic toată viaţa. Pacienţii trebuie să cunoască faptul că astmul nu se vindecă, dar boala poate fi ţinută sub control, dacă respectă tratamentul aşa cum a fost prescris de medic şi recomandările acestuia. Un astm controlat presupune că pacientul poate avea un stil de viaţă asemănător unei persoane sănătoase şi poate continua să facă activităţile care îi plac”, a declarat Radu Gănescu, preşedinte COPAC.
Un alt studiu în rândul pacienţilor cu astm care utilizează medicaţia de urgenţă a demonstrat că prescrierea unui număr mare de flacoane este în strânsă legătură cu un control slab al simptomelor şi o rată crescută de crize severe. Pacienţii cărora le-au fost prescrise de la trei până la cinci flacoane pe an au prezentat un risc de exacerbări severe cu 40% mai mare decât în cazul celor care au utilizat unul sau două.[2]
Medicii recomandă pacienţilor să administreze medicaţia de control zilnic, aşa cum a fost prescrisă. Lipsa simptomelor sau a crizelor reprezintă întocmai rezultatul unui tratament administrat corect.
Cu peste 1.000.000 de pacienţi în România, astmul rămâne o afecţiune mult subdiagnosticată şi netratată la timp. Astmul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice care, necontrolată corespunzător pe termen lung, poate duce la exacerbări nedorite şi o calitate a vieţii scăzută.
Un astm controlat presupune că pacienţii pot avea un stil de viaţă asemănător unei persoane sănătoase.
###
*Studiul s-a desfăşurat în anul 2019 şi au participat 70 medici (pneumologi şi alergologi) şi 433 pacienţi cu prescripţie medicală pentru terapia de menţinere. Chestionarul aplicat pacientului a analizat motivele de administrarea a bronhodilatatorului cu durată scurtă de acţiune şi numărul de flacoane utilizate în ultimele 12 luni.
Despre Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC)
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România a fost înfiinţată în 2008, cu scopul de a reprezenta drepturile pacienţilor cronici.
În prezent din COPAC fac parte: Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Infectate cu HIV/SIDA, Asociaţia de Scleroză Multiplă din România, Alianţa Naţională de Boli Rare din România, Asociaţia Transplantaţilor din România, Asociaţia Persoanelor cu Thalasemie Majoră, Asociaţia Antiparkinson, Fundaţia Baylor Marea Neagră, Asociaţia Română de Hemofilie, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză MDR, Asociaţia Prader Willi România, Asociaţia Română de Cancere Rare, Asociaţia Pacienţilor Oncologici din România, Asociaţia Pacienţilor cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania “ART”, Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist, Asociaţia Copilul Meu, Inima Mea, Asociţia OncoHope, Asociaţia Pacienţilor cu Slerodermie din România.
Din 2010, COPAC este membru al European Patient Forum, fiind sigura organizaţie membră din România. În 2016, Radu Gănescu, preşedintele COPAC, a fost ales în boardul EPF, ocupând funcţia de vicepreşedinte.
Despre Societatea Română de Pneumologie (SRP)
Societatea Română de Pneumologie (SRP) este formată cu scopul promovării asistenţei medicale, educaţiei şi cercetării ştiinţifice în domeniul bolilor respiratorii.
Obiectivele Societăţii sunt: dezvoltarea asistenţei medicale în bolile respiratorii din punct de vedere deontologic şi profesional, promovarea iniţiativelor de cercetare pentru comunitatea medicală şi publicul larg, dezvoltarea şi aplicarea programelor şi acţiunilor menite pentru prevenirea şi combaterea bolilor respiratorii, contribuţia la dezvoltarea învăţământului universitar de pneumologie, la pregătirea postuniversitara de pneumologie, la formarea şi dezvoltarea profesională continuă a medicilor şi asistentelor medicale în domeniul pneumologiei şi educaţia publicului larg cu privire la importanţa şi prevenţia bolilor respiratorii.
[1] Bumbăcea R.S., Bumbăcea D., Panaitescu C. (2020). Modele de utilizare a terapiei cu bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune (BADSA). Rezultatele unui sondaj în rândul pacienţilor cu astm. 75(Supl. 109):307–567. Prezentat la EAACI 2020
[2] Bateman ED, Price DB, Wang HC, et al. Prescrierea în exces a terapiei β2-agoniste cu durată scurtă de acţiune este asociată cu rezultate slabe ale controlului astmului. Studiul SABINA III. Publicat în European Respiratory Journal
