În data de 5 februarie 2025, Ungaria şi România au găzduit împreună la Oradea o conferinţă care a reunit grupul de lucru al Comisiei Europene şi organizaţii de pacienţi. Conferinţa s-a centrat pe asistenţa medicală transfrontalieră, drepturile pacienţilor afectaţi de boli rare şi complexe şi Reţelele Europene de Referinţă[1].
Evenimentul face parte dintr-o iniţiativă finanţată de programul EU4Health, care vizează îmbunătăţirea sănătăţii în întreaga Uniune Europeană şi consolidarea punerii în aplicare a Directivei privind asistenţa medicală transfrontalieră[2].
Conferinţa a reunit factori de decizie din Ungaria şi România, reprezentanţi ai administraţiilor centrale şi locale, profesionişti din domeniul sănătăţii, furnizori de servicii medicale, asigurători de sănătate şi organizaţii de pacienţi, precum şi reprezentanţi din partea Lituaniei, Austriei, Spaniei.
Programul evenimentului de la Oradea a fost dedicat în întregime evaluării Directivei privind asistenţa medicală transfrontalieră care, alături de Reţelele Europene de Referinţă, permite pacienţilor să beneficieze, în fiecare an, de asistenţă medicală de înaltă calitate în străinătate. În acest sens, în cadrul grupului de lucru au fost abordate informaţii de interes despre:
- granturile în valoare totală de peste 77 de milioane de euro acordate de Comisia Europeană cu rol de sprijin pentru consolidarea şi sustenabilitatea activităţii Reţelelor Europene de Referinţă până în anul 2027;
- iniţierea unei acţiuni comune în valoare totală de peste 18 milioane de euro destinată integrării Reţelelor Europene de Referinţă în sistemele naţionale de sănătate.. Această acţiune implică toate ţările membre ale UE, alături de Norvegia şi Ucraina.
Pe parcursul evenimentului au fost dezbătute provocări cheie identificate în aplicarea Directivei privind asistenţa medicală transfrontalieră, şi anume:
- nivelul redus de cunoaştere a drepturilor pacienţilor în privinţa îngrijirii sănătăţii personale;
- nevoia de a creşte în continuare capacitatea pacienţilor de a exercita un control mai mare asupra sănătăţii şi îngrijirii proprii;
- reducerea birocraţiei;
- acces la informaţii privind costurile, rambursarea şi opţiunile existente pentru asistenţa medicală în străinătate.
Doamna Sandra Gallina, Directorul General pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară al Comisiei Europene, a declarat în cadrul grupului de lucru: "Viziunea europeană pentru asistenţa medicală este una care depăşeşte graniţele naţionale şi în care pacienţii pot avea acces la asistenţă medicală la fel de uşor şi la fel de sigur într-un alt stat membru ca şi acasă. Această legislaţie revoluţionară subliniază dreptul pacienţilor de a avea acces la asistenţă medicală într-un alt stat membru la fel de uşor şi sigur ca şi serviciile de sănătate din propria ţară. Acest lucru nu numai că deschide noi posibilităţi pentru pacienţi, dar stimulează şi sistemele naţionale de sănătate să evolueze, să-şi sporească eficienţa şi să îmbunătăţească calitatea îngrijirii oferite. Pacienţii cu afecţiuni rare şi complexe trebuie să aibă acces la cele mai bune tratamente disponibile, indiferent unde locuiesc. Aici intervin Reţelele Europene de Referinţă pentru bolile rare. Ele sunt un exemplu clar a ceea ce putem realiza atunci când ţările se unesc".
”Parteneriatul între statele membre este un exerciţiu care trebuie promovat şi încurajat la nivel european. În România, prin tot ce am făcut în ultimii ani şi prin ceea ce facem în continuare, investiţii majore în infrastructură, îmbunătăţirea acces la servicii medicale de calitate şi la molecule inovative, dar şi prin schimbul de bune practici cu partenerii europeni, reuşim să schimbăm profund sistemul de sănătate. În ceea ce priveşte bolile rare, deşi aparent rare, putem vorbi despre o problemă de sănătate publică, deoarece probabil 5 % din populaţie este afectată de una dintre acestea. Din acest motiv, un obiectiv important al Strategiei Naţional de Sănătate 2023-2030 se referă la implementarea unui plan naţional pentru bolile rare”, a declarat Alexandru Rafila, Ministrul Sănătăţii.
”Una dintre principalele priorităţi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din România sunt pacienţii cu boli rare: depistarea precoce – cheia de boltă pentru creşterea accesului la servicii medicale, medicamente care le pot îmbunătăţi calitatea vieţii, creşterea longevităţii active şi facilitarea reintegrării sociale a acestor pacienţi. Punctul naţional de contact reprezintă un punct de referinţă important pentru facilitarea accesului rapid, eficient şi optim la serviciile de asistenţă medicală pentru fiecare persoană din Uniunea Europeană”, a declarat Valeria Herdea, preşedintele CNAS.
[1] Reţelele Europene de Referinţă virtuale reprezintă un model unic şi inovator de asistenţă medicală, care conectează furnizorii de servicii medicale din întreaga Europă. Prin intermediul lor, furnizorii colaborează pentru a împărtăşi cunoştinţe şi resurse, avansând diagnosticul, tratamentul şi cercetarea bolilor rare. Acest lucru asigură că pacienţii primesc cea mai bună îngrijire posibilă, indiferent de starea sau locaţia lor în UE;
[2] Directiva privind asistenţa medicală transfrontalieră este Directiva 2011/24/UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere şi se aplică în toate statele membre ale UE începând cu 25 octombrie 2013. Acesta stabileşte condiţiile în care un pacient poate călători într-o altă ţară a UE pentru a primi îngrijiri medicale şi a fi rambursat la domiciliu. Directiva asigură acoperirea costurilor asistenţei medicale, precum şi prescrierea şi livrarea de medicamente şi dispozitive medicale. Prin prezentarea unor condiţii şi proceduri clare, directiva facilitează accesul la serviciile de sănătate transfrontaliere, asigurând în acelaşi timp rambursarea echitabilă şi standarde de calitate în diferite state membre ale UE.
