Primul podcast de psiho-oncologie pentru pacienţi lansat pe onco-plan.ro

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (IOCN) şi MSD România lansează podcastul ”Gânduri şi emoţii în parcursul oncologic”, prima resursă multimedia de suport psiho-oncologic care se adresează persoanelor cu cancer.

Conceput de dr. Florina Pop, psiholog clinician principal la IOCN, podcastul ”Gânduri şi emoţii în parcursul oncologic” abordează în 8 episoade cele mai comune provocări şi teme de îngrijorare resimţite de către pacienţi şi de familiile acestora în fiecare etapă prin care trec de la confirmarea diagnosticului de cancer la tratament şi supravieţuire. Podcastul este disponibil gratuit pe platforma onco-plan.ro.

Având în vedere că 1 din 2 pacienţi oncologici se confruntă cu stări de anxietate sau depresie², este nevoie de resurse care să îi sprijine în adaptarea la diagnostic, în parcurgerea traseului oncologic, precum şi în adaptarea la “noul normal”. Podcastul cuprinde în cele 8 episoade informaţiile necesare pentru ca pacienţii să poată gestiona mai uşor stările de anxietate sau depresie, îmbunătăţindu-le astfel calitatea vieţii. În acest sens, Florina Pop propune o serie de mecanisme de adaptare la boala oncologică, de mindfulness şi de gestionare a fricii de recidivă şi a imaginii de sine.

Nivelul de stres al pacienţilor oncologici este amplificat în prezent de teama infecţiei cu SARS-CoV-2 şi a riscului de a dezvolta complicaţii grave - circa 1 din 10 decese prin Covid-19 în România au survenit la pacienţi anterior diagnosticaţi cu o formă de cancer¹. În plus, limitarea accesului la servicii medicale în această perioadă intensifică temerile şi îngrijorările pacienţilor cu privire la accesul la tratament şi la recurenţa bolii.

”Conform studiilor pe care le-am derulat recent⁴, teama, îngrijorarea şi frica sunt cele mai resimţite sentimente la aflarea diagnosticului de cancer, atât de către pacienţi, cât şi de către cei apropiaţi acestora. În plus, temerile pacienţilor oncologici din România în ceea ce priveşte riscurile COVID-19 sunt justificate, având în vedere că, în rândul celor decedaţi de COVID-19, ponderea pacienţilor oncologici este dublă în România faţă de SUA, respectiv 9.8% comparativ cu 4.8%. Este foarte important să îi susţinem şi să îi protejăm prin toate mijloacele de care dispunem”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC.

Podcastul „Gânduri şi emoţii în parcursul oncologic” este cea mai recentă componentă a proiectului onco-plan.ro

Rolul intervenţiilor psiho-oncologice este de a permite adaptarea la diagnostic, la tratamentele oncologice, de a  diminua depresia şi anxietatea, de a încuraja pacienţii să îşi dezvolte abilităţi de a autoreglare emoţională pentru a face faţă bolii şi traiectoriei bolii oncologice.⁵ Cu atât mai mult, în contextul pandemiei de COVID-19, aceste intervenţii ajută pacienţii şi pe familiile acestora să gestioneze mai eficient stresul oncologic amplificat de restricţii şi limitări în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale. Sprijinul psiho-oncologic poate fi acordat în mod convenţional, în cabinetul unui psiho-oncolog, dar poate lua si forme alternative, cum ar fi podcasturi sau cărţi.

Dr. Florina Pop ajută de peste 10 ani pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi familiile acestora să facă faţă acestui proces şi să urmeze calea spre sănătate.

”Mulţi asociază diagnosticul de cancer cu un verdict sau o condamnare. Însă diagnosticul este doar începutul unui capitol nou, atât pentru pacienţi cât şi pentru familiile acestora, în care aceştia vor trăi toate emoţiile posibile. De la modul în care o persoană face faţă şocului iniţial în care i se spune că are cancer, până la tratamentele recomandate, la recuperare şi dincolo de etapa post tratament, fiecare om trăieşte diferite emoţii şi schimbări în viaţa de zi cu zi. De asemenea, dinamica familială sau de cuplu se poate modifica fundamental. Studiile⁶ ne arată că distresul psihologic determină un prognostic mai redus în situaţia pacienţilor oncologici. Tocmai din acest motiv merită să luăm în calcul suportul psiho-oncologic de specialitate pentru reducerea distresului oncologic.”, punctează Dr. Florina Pop, psiholog clinician principal.

Pentru a veni în sprijinul tuturor pacienţilor şi pentru a uşura accesul acestora la informaţie, înregistrările episoadelor sunt însoţite şi de transcriptul textelor lecturate.

„Cunoaşterea tipului de cancer, a opţiunilor de tratament, înţelegerea emoţiilor şi trăirilor frecvent întânite de-a lungul traseului oncologic şi adaptarea la viaţa cu cancer sunt elemente esenţiale pentru pacient şi familia sa în confruntarea cu cancerul. Educaţia pentru sănătate contribuie la creşterea încrederii pacientului în a-şi asuma un rol activ în procesul de luare a deciziilor privind tratarea afecţiunii sale, în navigarea în sistemul de sănătate şi în solicitarea celor mai bune îngrijiri şi a suportului de care are nevoie  Din acest motiv, platforma integrează un conţinut complex şi relevant, îmbogăţindu-se permanent cu instrumente noi de sprijin şi rezilienţă în procesul de gestionare a bolii oncologice”, a afirmat Kostas Papagiannis, Managing Director MSD Romania.

Pacienţii cu cancer pulmonar şi cei cu cancer de cap şi gât au nevoie majoră de susţinere psiho-socială

Podcastul abordează şi provocări de natură socială, respectiv stigmatizarea asociată cancerului pulmonar şi cancerului de cap şi gât.

Din cele 98.886 noi cazuri de cancer estimate a fi diagnosticate în România în 2020, peste 12.3% sunt reprezentate de cancer pulmonar⁷, în continuare cel mai frecvent tip de cancer şi cu cea mai ridicată mortalitate (19%)⁷. Acesta este unul din tipurile de cancer unde stigma asociată are efecte puternice asupra pacienţilor, dar este şi domeniul în care psiho-oncologia are cel mai mare potenţial de ajutor.⁸ Asocierea bolii oncologice pulmonare cu fumatul duce la stigmatizare şi autostigmatizare, cu efect asupra distresului, depresiei şi calităţii vieţii⁹. Oamenii tind să creadă că boala este o consecinţă directă a fumatului excesiv, însă aproape 25% dintre cancerele pulmonare nu au legătură cu fumatul 1^{0, 11,12}. Există cercetări şi metaanalize care arată faptul că intervenţiile psiho-oncologice reduc semnificativ distresul, favorizează starea de bine, diminuează depresia şi anxietatea şi îmbunătăţesc calitatea vieţii acestor pacienţi1^3,14,15. Mai mult decât, atât un studiu de referinţă a demonstrat că asistenţa psiho-oncologică suportivă ar putea influenţa supravieţuirea la pacienţii cu cancer pulmonar¹⁶.

În ceea ce priveşte cancerul de cap şi gât, în România se estimează că au fost diagnosticate anul trecut peste 5000 de noi cazuri, cele mai frecvente fiind cancerul cavităţii orale şi buzelor, cancerul laringian şi orofaringian⁷. Cancerul de cap şi gat este o boală debilitantă, care poate afecta comunicarea, nutriţia şi aspectul fizic al pacienţilor¹⁷. Pacienţii raportează numeroase probleme psihosociale, precum depresia sau lipsa stimei de sine (ca urmare modificărilor aspectului fizic) şi izolarea socială¹⁹, ca rezultat al stigmei.

Despre FABC

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituţiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC prezintă interesele a peste 75.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federaţie formată din 26 asociaţii care activează pe plan local la nivelul judeţelor. Detalii - Lista Asociaţii Membre. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi: www.fabc.ro.

Despre MSD

De peste un secol, MSD descoperă pentru viaţă, dezvoltând medicamente şi vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii, urmându-şi misiunea de a salva şi îmbunătăţi vieţi. MSD este denumirea comercială a Merck & Co., Inc., cu sediul central în Kenilworth, N.J., U.S. Ne dovedim angajamentul faţă de îmbunătăţirea accesului la servicii medicale prin politici, programe şi parteneriate cuprinzătoare.  Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea şi tratarea bolilor care ameninţă oamenii şi animalele - incluzând aici cancerul şi bolile infecţioase, precum HIV şi Ebola, şi tot mai numeroasele zoonoze -, întrucât aspirăm să fim principala companie biofarmaceutică din lume axată pe cercetare intensivă. Pentru mai multe informaţii, accesaţi www.msd.com.

Referinţe:

1. http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19
2. Ghid Clinic de Practică Clinică Psiho-Oncologică, ediţia 2016
3. https://www.futuremedicine.com/doi/10.2217/lmt-2017-0005
4. Chestionar realizat pe un eşantion de 400 de medici oncologi din România, care lucrează atât în privat, cât şi la stat, la nivel naţional, la care au răspuns 33 de medici oncologi.
5. Akechi T. Psycho-oncology: History, Current Status, and Future Directions in Japan. JMA J. 2018;1(1):22-29.
6. Faller H, Bülzebruck H, Drings P, Lang H. Coping, distress, and survival among patients with lung cancer. Archives of general psychiatry. 1999;56(8):756-62.
7. Globocan, Global Cancer Observatory Romania 2020
8. Ostroff JS et. al. Lung cancer stigma and depression: Validation of the Lung Cancer Stigma Inventory, Psychooncology. 2019 May; 28(5): 1011–1017.
9. Lehto RH. Psychosocial challenges for patients with advanced lung cancer: interventions to improve well-being. Lung cancer: Targets and Therapy. 2017;8:79.
10. Chambers SK, Morris B, Clutton S, Foley E, Giles L, Schofield P, et al. Psychological wellness and health‐related stigma: A pilot study of an acceptance‐focused cognitive behavioural intervention for people with lung cancer. European Journal of Cancer Care. 2015;24(1):60-70.
11. Gonzalez BD, Jacobsen PB, editors. Depression in lung cancer patients: the role of perceived stigma. Annals of Behavioral Medicine; 2011: SPRINGER 233 SPRING ST, NEW YORK, NY 10013 USA.
12. Johnson LA, Schreier AM, Swanson M, Moye JP, Ridner S, editors. Stigma and quality of life in patients with advanced lung cancer. Oncology nursing forum; 2019: Oncology Nursing Society.
13. Brown Johnson CG, Brodsky JL, Cataldo JK. Lung cancer stigma, anxiety, depression, and quality of life. Journal of psychosocial oncology. 2014;32(1):59-73.
14. Chambers SK, Dunn J, Occhipinti S, Hughes S, Baade P, Sinclair S, et al. A systematic review of the impact of stigma and nihilism on lung cancer outcomes. BMC cancer. 2012;12(1):1-19.
15. Samet JM, Avila-Tang E, Boffetta P, Hannan LM, Olivo-Marston S, Thun MJ, et al. Lung cancer in never smokers: clinical epidemiology and environmental risk factors. Clinical Cancer Research. 2009;15(18):5626-45.
16. Hulbert‐Williams NJ, Storey L, Wilson KG. Psychological interventions for patients with cancer: psychological flexibility and the potential utility of Acceptance and Commitment Therapy. European journal of cancer care. 2015;24(1):15-27.
17. Wissinger et al., 2014;
18. Ojo et al., 2012