În perioada 10 – 16 martie 2025 se desfăşoară Săptămâna de Conştientizare a Creierului, o campanie globală organizată de Dana Foundation, în colaborare cu instituţii academice, organizaţii non-profit şi centre de cercetare din întreaga lume, dedicată conştientizării publicului larg despre progresele înregistrate în domeniul cercetării creierului. În fiecare lună martie sunt organizate activităţi prin care sunt împărtăşite informaţii despre creier şi despre impactul pe care ştiinţa creierului îl are asupra vieţii noastre de zi cu zi.
Cu ocazia Brain Awareness Week 2025, Asociaţia pentru Sănătatea Creierului (ASC) atrage atenţia asupra importanţei sănătăţii creierului şi a prevenţiei bolilor neurologice, dar şi a progreselor care au loc în ceea ce priveşte diagnosticarea, tratamentul şi gestionarea afecţiunilor creierului.
Asociaţia pentru Sănătatea Creierului (ASC) este o organizaţie non-guvernamentală dedicată sprijinirii persoanelor care suferă de afecţiuni ale creierului ca scleroza multiplă, Parkinson, accident vascular cerebral, Alzheimer, epilepsie sau migrenă, susţinându-i pe ei şi pe familiile lor prin informare, educare, programe de suport, campanii de conştientizare, advocacy şi crearea unei comunităţi informate şi solidare.
Scleroza multiplă (SM) este o boală mediată autoimun în care sistemul imunitar atacă mielina (învelişul protector al fibrelor nervoase), ducând la deteriorarea comunicării între creier şi restul corpului. Simptomele includ oboseală, probleme de echilibru, slăbiciune musculară şi dificultăţi cognitive. Conform datelor INSP, în 2023 au fost diagnosticate în România 1.047 persoane (în creştere cu 46% faţă de 2020). Din totalul de 7.961 persoane cu scleroză multiplă aproximativ 70% au primit tratament, procentul înregistrând scădere în 2024. În momentul de faţă numărul de centre acreditate pentru tratamentul SM este de 25, din care două pentru copii. Ultimele acreditări au fost realizate la Bistriţa, Moineşti, Satu Mare, Rădăuţi şi Alba Iulia.
Boala Parkinson este o afecţiune neurodegenerativă care afectează mişcarea şi este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamină. Se manifestă prin tremor, rigiditate musculară, încetinirea mişcărilor şi dificultăţi de echilibru, prezentând şi numeroase afectări non-motorii. În cazul bolii Parkinson, numărul persoanelor nou diagnosticate a fost de 10.032 persoane în 2023, o creştere cu 42% faţă de 2020, cu o medie în ultimii 5 ani de 8.484 persoane/an. Numărul cazurilor la femei este uşor mai mare decât cel al bărbaţilor, 55%, în mediu urban înregistrându-se 56% dintre bolnavi. De menţionat că la nivel internaţional se estimează o dublare a cazurilor de Parkinson până în 2050, fiind afecţiunea neurologică cu cea mai mare creştere! În România nu se cunoaşte numărul total al persoanelor afectate de Parkinson, estimarea fiind de aproximativ 80.000 persoane.
Boala Alzheimer este o formă de demenţă caracterizată prin deteriorarea progresivă a memoriei şi a funcţiilor cognitive, cauzată de acumularea de plăci amiloide şi proteine tau în creier. În stadii avansate, pacienţii îşi pierd capacitatea de a comunica şi de a efectua activităţi zilnice. În România, în ultimii 5 ani, media persoanelor nou diagnosticate a fost de 8.027 persoane/an, înregistrându-se o creştere cu 48% faţă de 2020. 61% dintre bolnavi sunt femei, mediul urban înregistrând 57% din totalul bolnavilor. Dacă până în prezent această afecţiune a fost gestionată de către medicii psihiatri, fiind diagnosticată în stadii avansate, datorită progreselor realizate în ultimii ani în diagnosticarea şi tratamentul ei neurologii vor prelua un rol mai mare, gestionarea bolii rămânând însă interdisciplinară. La nivel internaţional au fost dezvoltate tratamente care ajută în stadiile incipiente ale bolii, în ţara noastră estimându-se ca un astfel de tratament să fie disponibil începând cu 2025-2026.
Epilepsia este o afecţiune neurologică ce se caracterizată prin crize recurente cauzate de activitate electrică anormală în creier. Crizele pot varia de la pierderea conştienţei şi convulsii, la episoade scurte de absenţă sau mişcări involuntare. În cazul epilepsiei, media ultimilor 5 ani este de 13.860 cazuri nou diagnosticate/an, cu o creştere faţă de 2020 de 15%. La finalul anului 2023 numărul bolnavilor era de 129.810 persoane. Proporţia femei/bărbaţi este aproape egală, femeile reprezentând 54%, în mediu rural înregistrându-se 47% dintre cazurile noi.
Migrena este o tulburare neurologică care provoacă dureri de cap severe, pulsatile, adesea însoţite de greaţă, sensibilitate la lumină şi sunet. Poate fi declanşată de stres, alimentaţie, schimbări hormonale sau factori de mediu. Ea se întâlneşte la 1 din 7 persoane, estimarea pentru România fiind de 2,3 milioane. Din păcate, dată fiind lipsa unui diagnostic la medicii de familie, nu se înregistrează date oficiale despre numărul celor care suferă de această afecţiune neurologică. În ultimii ani s-au descoperit însă noi linii de tratamente, ceea ce face ca povara celor care se confruntă cu migrena cronică să cunoască îmbunătăţiri substanţiale.
Deşi prevenţia în cazul afecţiunilor creierului este greu de realizat, există trei tipuri de acţiuni (conform European Academy of Neurology) pe care le putem întreprinde când ne gândim la sănătatea creierului:
- Conservare (cunoştinţele şi capacitatea fiecăruia dintre noi de a avea grijă de sănătatea creierului nostru) - măsurile pe care le putem lua singuri şi pe care le putem influenţa singuri: socializare, activitate fizică, alimentaţie sănătoasă, folosire responsabilă a media, calitatea somnului, antrenarea creierului etc.
- Protecţie - putem avea grijă de sănătatea creierului doar într-un mediu în care suntem sprijiniţi. Un astfel de sprijin poate fi oferit de neurologi, psihiatri, asistente medicale, terapeuţi, medici generalişti, guverne şi profesori, dar şi de părinţi şi familii. Dintre acţiunile pe care se pot întreprinde: protejare cap şi coloană, evitare alcool şi fumat, prevenire afecţiuni psihiatrice, prevenire boli infecţioase, tratare hipertensiune, control colesterol şi glicemie, urmărire greutate corporală, protejare auz şi vedere, antrenare coping adaptativ etc.
- Planificare - sănătatea creierului este necesar a fi abordată în mod holistic. Guvernul şi politicieni trebuie să acţioneze prin politici de sănătate: mediu, educaţie, economie, politică, cercetare biomedicală, calitate aer, politici sociale, servicii psihologice etc.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 1 din 3 persoane va avea cel puţin o tulburare neurologică de-a lungul vieţii. Afecţiunile neurologice sunt a doua cauză de deces la nivel mondial. În ultimii 30 de ani, numărul deceselor din cauza tulburărilor neurologice a crescut cu aproape 40%.
Afecţiunile neurologice au cea mai ridicată prevalenţă, sunt însoţite de cea mai mare dizabilitate şi au cel mai mare cost dintre bolile netransmisibile din întreaga lume.
Asociaţia pentru Sănătatea Creierului promovează sănătatea creierului! Scopul asociaţiei este să ofere sprijin şi resurse pentru persoanele care se confruntă cu afecţiuni ale creierului sau a celor care au membri ai familiei cu astfel de afecţiuni, să promoveze conştientizarea şi educaţia în domeniul sănătăţii creierului şi să faciliteze accesul la tratamente şi servicii de calitate care să ducă la creşterea calităţii vieţii persoanelor care suferă de aceste afecţiuni.
