Ziua Mondială a Carenţei de Fier 2021. Apel pentru diagnosticarea la timp a carenţei de fier

Ziua Mondială a Carenţei de Fier 2021. Apel pentru diagnosticarea la timp a carenţei de fier
Articol scris de: Redactia
Distribuie articolul pe:
  • Ziua Carenţei de Fier este un eveniment internaţional ce urmăreşte creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte impactul semnificativ al deficitului de fier şi al anemiei feriprive asupra sănătăţii1
  • Accesul pacienţilor cu deficit de fier la serviciile medicale, pentru a fi diagnosticaţi şi trataţi, a fost direct afectat de pandemia COVID-19
  • În acest an, atenţia este centrată asupra conştientizării simptomelor deficitului de fier şi a importanţei diagnosticării la timp

 Vifor Pharma România susţine, pentru al şaptelea an consecutiv, Ziua Carenţei de Fier, sprijinind astfel eforturile alianţei internaţionale ce reuneşte organizaţii de renume din domeniul sănătăţii*, în vederea educării publicului larg cu privire la importanţa fierului pentru organism şi a efectelor carenţei de fier asupra sănătăţii.

Ziua Carenţei de Fier 2021 încurajează persoanele aflate la risc să îşi asculte corpul, să ia în serios problema deficitului de fier şi să preia controlul asupra sănătăţii lor, adresându-se medicului pentru stabilirea unui diagnostic precoce.

“Fierul este un oligoelement critic pentru funcţionarea optimă şi supravieţuirea speciei umane”,  a declarat Prof. Univ. Dr. Gabriel Mircescu, Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” Bucureşti. „Fierul este binecunoscut pentru rolul său în structura hemoglobinei, eritrocitelor şi transportul oxigenului. Alături de rolul hematologic, fierul este important pentru producerea  energiei la nivelul celulelor musculare, în special la nivelul muşchiului inimii, influenţând astfel capacitatea de efort fizic. Investigarea corectă a deficitului de fier, indiferent de prezenţa anemiei feriprive, este un obiectiv pe care fiecare medic ar trebui să îl includă în evaluarea unui pacient şi în special a celor cu afecţiuni cronice”, consideră Prof. Univ. Dr. Mircescu.

Carenţa de fier afectează aproximativ jumătate dintre pacienţii cu boală cronică de rinichi2 şi insuficienţă cardiacă cronică şi este asociată cu o calitate a vieţii3 scăzută, un risc crescut de spitalizare4 şi mortalitate de cauză cardiovasculară5. În ciuda consecinţelor grave şi a prevalenţei crescute, carenţa de fier rămâne o condiţie medicală care este insuficient diagnosticată şi tratată6.

Diagnosticarea şi tratarea carenţei de fier au fost puternic impactate în timpul pandemiei COVID-19, întrucât pacienţii au avut un acces limitat la serviciile medicale, ceea ce a dus la creşterea numărului de cazuri nediagnosticate.

“Simptomele carenţei de fier reprezintă o povară atât pentru persoanele sănătoase (femei şi în special  femeile însărcinate, copii mici şi adolescenţi), cât şi pentru persoanele cu afecţiuni cronice (de exemplu: insuficienţă cardiacă, boală cronică de rinichi, boli inflamatorii intestinale, boli oncologice), precum şi pentru cele care au suferit intervenţii chirurgicale recente”, a declarat Isabella Grosu, Preşedinte al Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR). „Aceste simptome sunt variate şi se confundă adesea cu simptomele bolii cronice: oboseală mentală, epuizare fizică, dureri de cap, căderea părului, sindromul picioarelor neliniştite, rezistenţa scăzută la infecţii. Chestionarul implementat de ASPIIR, la nivel naţional, în această lună, referitor la pacienţii cu Boli Inflamatorii Intestinale şi deficitul de fier, a arătat că aproape 90% dintre aceşti pacienţi s-au confruntat cu episoade de anemie pe parcursul bolii, cu o frecvenţă chiar de 2 – 3 episoade pe an. De aceea, ne dorim să contribuim la efortuile comune de creştere a gradului de conştientizare a carenţei de fier şi a anemiei feriprive şi in 26 noiembrie medici, pacienţi şi autorităţi vor sta la masa discuţiilor, într-o dezbatere dedicată Zilei Carenţei de Fier”, adaugă Isabella Grosu.

“În contextul pandemic actual, importanţa tratării carenţei de fier este subliniată şi de către Societatea Europeană de Hematologie care recomandă  corectarea deficitului de fier înainte de a administra vaccinul anti COVID-1917 la pacienţii cu afecţiuni hematologice non-maligne”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte al Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF).

Pentru mai multe informaţii despre carenţa de fier şi verificarea listei cu simptome, accesaţi www.carentadefier.ro.

* Alianţa internaţională care sprijină Ziua Carenţei de Fier reuneşte organizaţii importante la nivel mondial şi naţional, de exemplu, Heart Failure Policy Network, European Kidney Health Alliance, Global Heart Hub şi CROI (The West of Ireland Cardiac Foundation).

Despre carenţa de fier

Fierul are un rol vital pentru întregul organism, inclusiv în producerea globulelor roşii, asigurarea funcţionării eficiente a inimii şi a creierului şi în prevenirea infecţiilor şi a bolilor. Când nu există suficient fier, organismul nu poate funcţiona corect. Printre simptomele întâlnite frecvent se numără oboseala, ameţeala şi senzaţia de lipsă de aer. Se estimează că deficitul de fier şi anemia feriprivă afectează una din trei persoane la nivel mondial7.

Carenţa de fier poate afecta pe oricine, însă este mai des întâlnită la femeile aflate la vârsta reproductivă, femeile însărcinate şi la copiii cu vârsta sub cinci ani11. Netratată la timp, poate duce la instalarea anemiei feriprive. Efectele carenţei de fier diferă de la o persoană la alta, dar pot fi asociate cu deteriorarea stării generale de sănătate şi a stării de bine10. Chiar şi în absenţa anemiei, deficitul de fier poate scădea rezistenţa organismului, agrava bolile cronice preexistente şi poate duce la creşterea morbidităţii şi mortalităţii9. Simptomele frecvente includ oboseala10,12, paloarea13, unghiile fragile10,14, pofta de produse nealimentare precum murdărie, pământ şi gheaţă13 şi lipsa capacităţii de concentrare14,15. La copii, deficitul de fier poate afecta semnificativ dezvoltarea cognitivă şi motorie16.

Despre Vifor Pharma

Vifor Pharma România este o companie a Grupului Vifor Pharma, care este lider mondial în domeniul inovării, dezvoltării, fabricării şi comercializării produselor farmaceutice destinate tratării deficitului de fier. Compania  are, de asemenea, o gamă variată de medicamente eliberate cu şi fără prescripţie medicală. Vifor Pharma, cu sediul în Zürich, Elveţia, beneficiază de o prezenţă globală în creştere la nivel mondial şi de o vastă reţea de filiale şi parteneri în întreaga lume.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să vizitaţi www.viforpharma.ro şi www.viforpharma.com

Referinţe:

  1. Hassan, Tamer Hasan et al. “Impact of Iron Deficiency Anemia on the Function of the Immune System in Children.” Ed. Esaki M. Shankar. Medicine 95.47 (2016): e5395. PMC. Web. 12 June 2018.
  2. Wong MMY et al. Clin Kid J 2019:1–12; Rocha BML, et al. J Am Coll Cardiol. 2018;71(7):782–793.
  3. Guedes M NDT 2021. doi: 10.1093/ndt/gfab050; Enjuanes C, et al. Int J Cardiol. 2014;174(2):268–275.
  4. Guedes et al. J Am Soc Nephrol. 2021 Aug;32(8):2020-2030, Martens P, et al. Acta Cardiol. 2018;73(2):115–123.
  5. Guedes et al. J Am Soc Nephrol. 2021 Aug;32(8):2020-2030; Klip IT, et al. Am Heart J. 2013;165:575–82.e3.
  6. Eur J Heart Fail. 2021 Sep 3. doi: 10.1002/ejhf.2338.
  7. National Heart, Lung and Blood Institute. Iron-Deficiency Anemia 2021. Disponibil la: https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/iron-deficiency-anemia Ultima accesare: Noiembrie 2021
  8. Breymann C. Semin Hematol 2015; 52:339–347
  9. Agassim AA, Elghazaly AA, Alnahdi AS, Mohammed-Rahim OM, Alanazi AG, Aldhuwayhi NA, Alanazi MM, Almutairi MF, Aldeailej IM, Kamli NA, Aljurf MD. Prognostic significance of hemoglobin level and autoimmune hemolytic anemia in SARS-CoV-2 infection. Annals of Hematology. 2021 Jan;100(1):37-43.
  10. KDOQ (National Kidney Foundation: KDOQI Clinical Practice Guidelines and Clinical Practice Recommendations for Anemia in Chronic Kidney Disease. Am J Kidney Dis 47 [Suppl 3]: S11-S145, 2006.
  11. Cappellini MD et al. Iron deficiency across chronic inflammatory conditions: International expert opinion on definition, diagnosis, and management. Am J Hematol. 2017 Oct;92(10):1068-1078.
  12. Patterson A et al. Iron deficiency, general health and fatigue: Results from the Australian Longitudinal Study on Women’s Health. Qual Life Res. 2000;9:491-497.
  13. Favrat, B., et al. (2014). Evaluation of a single dose of ferric carboxymaltose in fatigued, iron-deficient women--PREFER a randomized, placebo-controlled study. PLoS One 9(4): e94217. eCollection 2014.
  14. Cashman MW, Sloan SB. Nutrition and nail disease. Clin Dermatol. 2010;28(4):420-5.
  15. Hercberg S, et al. Iron deficiency in Europe. Public Health Nutr. 2007;4(2b).
  16. World Health Organization. Nutritional anaemias: tools for effective prevention and control. 2017. Disponibil la: https://www.who.int/publications/i/item/9789241513067 Ultima accesare: Noiembrie 2021.
  17. European Hematology Association. Recommendations for COVID-19 vaccination in patients with non-malignant

hematologic diseases. Disponibil la: https://ehaweb.org/covid-19/eha-statement-on-covid-19-vaccines/recommendations-for-covid-19-vaccination-in-patients-with-non-malignant-hematologic-diseases/ Ultima accesare: Noiembrie 2021

viewscnt

Ultimele știri

vezi toate