Din 49.752 de cazuri de tuberculoză raportate în Regiunea Economică Europeană (Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), aproape un sfert sunt din România, arată ultimul raport ECDC, publicat în 2021 cu date din 2019. Ţara noastră se situează pe locul 4 ca număr absolut de cazuri în Regiunea OMS Europa, după Federaţia Rusă, Ucraina şi Uzbekistan, iar ca număr de cazuri noi şi recidive la 100.000 de locuitori este pe locul 6 în Regiunea OMS Europa. România a raportat cel mai mare număr de cazuri în regiune la copii, respectiv 14.1 cazuri între 0 şi 4 ani la 100.000 de locuitori şi 12.2 cazuri între 5 şi 14 ani la 100.000 de locuitori. Pentru că pe 24 martie se celebrează Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, cea mai răspândită şi mai persistentă boală infecţioasă la om, l-am invitat pe dr. Eddan Athir, medic primar radiologie şi imagistică medicală, cu specializare în imagistica toracală, în cadrul Medima Health, să ne ofere mai multe informaţii despre această boală, despre simptome şi tratament, dar şi despre felul în care pandemia de COVID-19 a afectat diagnosticarea cazurilor de TB în România.
Împreună cu alte trei ţări, Franţa, Polonia şi Marea Britanie, România cumulează peste jumătate din cazurile de tuberculoză raportate în regiune. D-le dr. Eddan Athir cât de contagioasă este tuberculoza şi ce anume duce la apariţia acestei afecţiuni?
Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă, cu caracter endemic, produsă de o bacterie numita Mycobaterium tuberculosis (MTB) sau bacilul Koch. Este cea mai răspândită şi mai persistentă boală infecţioasă la om, aproximativ o treime din populaţia globului este infectată cu MTB. Cel mai frecvent afectează plămânul, dar mai rar poate avea şi alte localizari (ex: os, ganglioni limfatici, creier, rinichi etc).
Este important de ştiut că transmiterea bacteriei este pe calea aerului prin picături mici (ce nu se pot vedea) eliminate de persoane bolnave de tuberculoză prin tuse, strănut sau chiar vorbire. Când alte persoane inspiră acest aer, unele picături cu bacterii pot ajunge în plămân şi să determine la unele persoane apariţia tuberculozei.
De reţinut că numai tuberculoza pulmonară este contagioasă, nu şi tuberculoza cu alte localizări/extrapulmonară!
Nu toate persoanele infectate cu MTB dezvoltă tuberculoza boală, aproximativ 1 din 10 persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză. Riscul este mai mare la persoanele cu sistem imunitar slăbit din diverse cauze precum: infecţie HIV, diabet zaharat, stres, alimentaţie precară, consum de alcool/ droguri, etc., dar şi în cazul persoanelor ce locuiesc în spaţii aglomerate insuficient ventilate: azile, închisori, refugiaţi etc.
Care sunt simptomele bolii?
Semnele obişnuite ale tuberculozei sunt: tuse persistentă care durează mai mult de 2-3 săptămâni, durere toracică, însoţite adesea de manifestări generale nespecifice: indispoziţie, fatigabilitate, scădere în greutate, pierderea poftei de mâncare, febră care nu cedează în timp, transpiraţii nocturne. La persoanele diabetice, un dezechilibru recent al valorilor glicemiilor până atunci bine controlate poate constitui un semnal de alarmă.
Ce investigaţii se fac pentru a diagnostica tuberculoza?
Suspiciunea diagnosticului de tuberculoză se bazează pe elemente epidemiologice: prezenţa contactului cu bolnavi confirmaţi cu tuberculoză pulmonară, elemente clinice - simptome generale şi simptome specifice în funcţie de localizare şi elemente paraclinice - deseori imagistice. Radiografia toracică ocupă un loc central în suspiciunea de tuberculoză pulmonară.
Un test cutanat la tuberculină (IDR la PPD) sau o analiză a sângelui (ex. Quantiferon TB) poate arăta dacă o persoană a fost infectată cu MTB, dar aceste teste nu pot face diferenţa între infecţia cu tuberculoză latentă sau îmbolnăvirea cu tuberculoză. Pentru diagnosticul de tuberculoză este necesară izolarea MTB din probe clinice specifice localizării tuberculozei, cel mai frecvent examen de spută.
Ce implică tratamentul pentru tuberculoză?
În România, tratamentul şi consultaţiile de control sunt gratuite. Tratamentul se bazează pe antibiotice particulare eficiente asupra MTB (frecvent combinaţie de 4 antibiotice), cu regimuri de tratament bine stabilite în funcţie de fiecare caz. Adesea tratamentul este iniţiat în spital sub directă observaţie până când pacientul nu mai este contagios, fiind ulterior continuat la domiciliu cu efectuare de controale medicale periodice. Durata tratamentulului este de minim 6 luni, dar uneori poate ajunge până la 2 ani. Este foarte imprtantă aderenţa la tratament, deoarece o oprire precoce a tratamentului creşte riscul de recidivă a bolii şi de apariţie a rezistenţei la tratament.
Pot fi complicaţii în urma tratamentului?
Da, monitorizarea efectelor adverse este un parametru esenţial pentru asigurarea complianţei şi succesului tratamentului. Acestea sunt mai frecvente în primele săptămâni de tratament şi sunt reprezentate de: greaţă, vărsături, erupţii cutanate, afectare hepatică (ce poate duce uneori la întreruperea temporară a medicaţiei), dureri articulare, surditate, constipaţie şi diaree. Majoritatea reacţiilor adverse nu sunt grave şi pot fi combătute prin tratament specific.
Tuberculoza poate fi prevenită?
Da, prevenţia primară a tuberculozei este realizată prin izolarea şi tratarea bolnavilor cu tuberculoză pulmonară activă. Prevenţia secundară se realizează prin vaccinarea BCG, care asigură prevenţia formelor severe de tuberculoză şi trebuie efectuată imediat după naştere şi chimioprofilaxia pentru persoanele din grupele la risc (tratament cu Izoniazidă timp de 6 luni).
Ce părere aveţi despre tuberculoza multidrog rezistentă care este o problemă în România? Împreună cu Lituania, cumulăm 75.0% din totalul de cazuri de XDR-TB (tuberculoza rezistentă la aproape toate medicamentele). Cum poate fi tratată?
Tuberculoza multidrog rezistentă este forma de tuberculoză rezistentă la 2 dintre antibioticele cele mai importante folosite pentru tratamentul acesteia. Tratamentul presupune regimuri diferite de antibiotice faţă de regimul clasic de tratament, cu o perioadă mai îndelungată (24 luni) şi asociază mai multe reacţii adverse, mai severe decât cele din regimul clasic, presupune adesea spitalizare pe o perioadă îndelungată. Tuberculoza multidrog rezistentă este grevată de o simptomatologie mai severă, cu multiple complicaţii, în unele cazuri chiar cu decesul pacientului. Un tratament corect şi complet al cazurilor nou-diagnosticate de tuberculoză reprezintă pilonul central în reducerea incidenţei formei multidrog rezistente.
Ce se poate face ca România să nu mai fie endemică la tuberculoză?
Există în România un Program Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei prin intermediul căruia se asigură prevenţia, depistarea, diagnosticul şi tratamentul tuberculozei, cu rezultate foarte bune şi obiective clare pentru scăderea incidenţei şi prevalenţei pe viitor a cazurilor de tuberculoză.
Cum aţi caracteriza un pacient cu tuberculoză care nu se tratează?
Un pacient cu tuberculoză netratat pe perioadă îndelungată reprezintă un pericol atât pentru sine, întrucât netratată tuberculoza duce la modificări invalidante şi chiar deces, dar pe de altă parte reprezintă un pericol de sănătate publică, fiind un generator de numeroase cazuri noi de tuberculoză.
Cum a afectat pandemia de COVID-19 diagnosticarea cazurilor de TB în România?
Am asistat în ultimul timp la multiple cazuri grave de tuberculoză, diagnosticate tardiv, cu afectări pulmonare extinse, cel mai probabil din cauza îngreunării accesului pacienţilor în această perioadă. Tuberculoza este o boală infecţioasă, cu simptome de multe ori nespecifice, ce pot duce la o evoluţie îndelugată a bolii şi la un diagnostic tardiv, însă un tratament corect şi complet duce la vindecare.
