Aproape toţi locuitorii planetei vor avea de-a face cu o problemă de sănătate a ochilor de-a lungul vieţii. Atât copiii cât şi adolescenţii care au deja afectată vederea se pot confrunta chiar cu bullying, vor avea o stimă de sine scăzută şi o calitate a vieţii mai proastă. Cercetări făcute în 2005 au arătat că adolescenţii şi copiii din Marea Britanie purtători de ochelari au cu 35-37% mai multe şanse să fie agresaţi. Plecând de la faptul că mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume nu au acces la serviciile de care au nevoie pentru a vedea clar şi că pierderea vederii poate fi prevenită, dr. George Sima, medic specialist oftalmolog la Clinica Alcor din Bucureşti, a vorbit pentru 360medical.ro despre cele mai întâlnite afecţiuni alte vederii, cum pot fi prevenite şi tratate.
Care sunt cele mai frecvente afecţiuni alte vederii atât în lume cât şi la noi în România?
Aceste afecţiuni ale vederii se împart în două mari categorii. Pe de o parte sunt viciile de refracţie precum miopia, hipermetropia, astigmatismul sau presbiopia, iar pe de altă parte sunt alte afecţiuni afecţiuni ale vederii precum: cataracta, glaucomul, afecţiunile retiniene. Cataracta cred că este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni şi la noi în ţară, şi la nivel global.
De asemenea, degenerescenţele maculare legate de vârstă si glaucomul sunt afecţiuni destul de des întâlnite care netratate pot afecta grav vederea. Aş vrea să nu subestimăm totuşi problemele derivate din stilul de viaţă modern ca sindromul ochiului uscat. Constat că este din ce în ce mai frecvent acest sindrom, mai ales acum, post pandemie, am văzut destul de mulţi pacienţi care, lucrând de acasă şi stând toată ziua pe scaun şi lucrând la calculator, au început să dezvolte o grămadă de probleme de suprafaţă oculară.
Sigur, şi problemele menţionate anterior, viciile de refracţie, miopie, hipermetropie, astigmatism, sunt foarte des întâlnite. Cred că miopia este cea mai frecvent întâlnită ametropie. Am constatat că în ultima vreme incidenţa miopiei a crescut destul de mult, mai ales la copii. La copiii de liceu, la studenţii în anii mici de facultate această miopie se leagă şi de dezvoltarea organismului şi de creşterea globului ocular, însă uneori poate fi accentuată de utilizarea vederii la aproape în mod continuu, fără pauze.
Când ar trebui să ajungă o persoană la medicul oftalmolog?
Ar fi bine ca pacienţii să se prezinte la oftalmolog ori de câte ori experimentează simptome vizuale cum ar fi scăderea sau modificarea vederii. Spre exemplu, când încep să vadă anumite puncte care se mişcă sau obiectele apar uşor deformate sau scade contrastul anumitor culori. Simptomele variază extraordinar de mult şi eu încurajez prezentarea la oftalmolog nu doar în momentul în care apar simptome. Chiar copiii de vârsta preşcolară ar fi bine să efectueze un examen oftalmologic pentru a putea preveni anumite vicii de refracţie.
Aş vrea să punctez nişte momente cheie ale vieţii legate de mersul la oftalmolog: şcolarii ar trebui să se prezinte, femeile însărcinate înainte de a naşte, persoanele care lucrează foarte, foarte mult şi intens folosindu-şi vederea de aproape, pacienţii peste 40 de ani, pentru că începe să apară această scădere a capacităţii de acomodaţie a cristalinului şi adesea mulţi dintre ei, desi au avut o vedere bună la toate distanţele au nevoie de ochelari la citit.
În general, pacienţii vin în stadii precoce sau în stadii avansate?
Majoritatea pacienţilor se prezintă în stadii avansate. Cred că persoanele mai în vârstă se prezintă în stadii mai avansate, probabil şi din cauza altor comorbidităţi, altor probleme mai presante, lasă vederea să se degradeze gândindu-se că e o problemă de vârstă.
Persoanele tinere am observat că se prezintă destul de repede la oftalmolog. În ultima vreme constat o creştere a numărului de pacienţi cu astfel de probleme. În carantină, oamenii au stat foarte mult în casă, au început să constate anumite probleme pe care nu le aveau înainte şi se prezintă din ce în ce mai mulţi.
Dar ar fi bine să se prezinte cât mai devreme, la primele simptome, pentru că sunt afecţiuni oftalmologice destul de multe care pot fi prevenite şi tratate precoce.
De pildă, în cazul tinerilor cu vicii de refracţie, odată ce procesul de creştere s-a oprit şi dioptriile se stabilizează, dacă vor să aibă o vedere bună fără ochelari pot apela la chirurgia refractivă cu ajutorul laserului excimer. E important ca ei să ştie că există posibilitatea aceasta şi că laserele de ultimă generaţie, ca cel din clinica noastră, pot corecta o dioptrie în 2 secunde. Aşadar, pot corecta aceste vicii de refracţie printr-o intervenţie rapidă şi sigură.
Pentru că aţi amintit de cataractă ca fiind o afecţiune frecventă, la ce vârstă apare?
Cataracta este o afecţiune oftalmologică care apare după vârsta de 40 de ani. La nivel mondial este principala cauza de orbire, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Este însă bine de ştiut că această afecţiune se poate trata doar printr-o operaţie simplă, care în general durează mai puţin de 30 de minute, în care cristalinul natural, opacifiat, este înlocuit cu unul artificial.
Poate fi prevenită apariţia cataractei?
Prevenţia cataractei este mult spus fiind vorba de cele mai multe ori de un proces natural al imbatranirii cristalinului natural. Dar sigur evolutia poate fi incetinita prin evitarea factorilor de risc: expunerea la lumina ultravioletă, la factorii toxici alimentari, metabolici, fumat, consum de alcool excesiv. Chiar şi aceşti factori de risc, de cele mai multe ori, este imposibil să-i prevenim chiar pe toţi.
Există situaţii speciale, cum ar fi cataracta congenitală sau cea apărută în urma unor traumatisme. Pentru a preveni trebuie să nu ne expunem riscului de a ne lovi la ochi. Sunt, de asemenea persoane care dezvoltă, de exemplu, inflamatii cronice care au nevoie de tratament antiinflamator prelungit şi acesta poate favoriza dezvoltarea cataractei
E greu să pui în balanţă ce e mai important: prevenţia cataractei sau tratarea bolii de bază. Preventia este un proces în cadrul căruia ar trebui să ne gândim la factorii de risc care se acumulează de-a lungul vieţii şi să încercăm să-i evitîm. Putem evita îmbătrânirea? Ar fi frumos! Deocamdată singura soluţie pentru rezolvarea cataractei este interventia chirurgicală şi cu cât aceasta se întâmplă mai devreme în evoluţia bolii cu atât mai sigură şi rapidă este operaţia.
Cel mai bun sfat este să avem grijă de sănătatea ochilor încă de la vârste destul de tinere şi să nu aşteptăm să avem probleme de vedere sau simptome care ne deranjează ca să ne adresăm oftalmologului. Este mai simplu să mergem la consultatţi regulate, măcar odată pe an decât să ajungem să tratăm afecţiuni avansate.
Material realizat cu sprijinul Alcon.
Puteţi urămră şi: VIDEO Dr. George Sima, oftalmolog: ,,Nu trebuie să ne temem de cataractă. În cazul operaţiilor de succes, cataracta e vindecată complet”
