Mpox: o ameninţare globală emergentă pentru sănătatea publică, avertizează experţii

Mpox: o ameninţare globală emergentă pentru sănătatea publică, avertizează experţii

Virusul mpox câştigă teren: risc real de noi epidemii la nivel mondial. Infecţia virală, care până recent era endemică în zone restrânse din Africa Centrală, se conturează acum ca o posibilă ameninţare globală, cu potenţial pandemic. Mpox are potenţialul de a deveni o ameninţare serioasă la nivel global dacă este tratat cu superficialitate, avertizează experţii.

O schimbare semnificativă în modul de transmitere a mpox atrage atenţia cercetătorilor asupra unui posibil pericol ignorat. Fără acţiune coordonată globală, mpox riscă să devină o problemă recurentă de sănătate publică, avertizează aceştia.

Cercetători de la Universitatea Surrey atrag atenţia că virusul, care face parte din aceeaşi familie cu variola, îşi modifică modelul de transmitere, devenind tot mai adaptat la transmiterea de la om la om. 

Într-o scrisoare publicată în prestigioasa revistă medicală, Nature Medicine, aceştia subliniază că mpox – o boală virală care se transmitea iniţial de la animale la oameni – prezintă acum semne clare de transmitere susţinută între persoane, şi solicită intervenţie urgentă pentru a preveni viitoare epidemii care ar putea afecta grav populaţiile vulnerabile.

Mpox este cauzat de un virus din aceeaşi familie cu cel al variolei. Infecţia se manifestă prin erupţii dureroase, febră şi ganglioni umflaţi, iar în unele cazuri poate evolua către forme severe. Virusul se transmite de obicei prin contact apropiat cu o persoană sau un animal infectat.

Carlos Maluquer de Motes, specialist în virologie moleculară la Universitatea Surrey, a explicat că cele mai recente focare indică o transmitere prin contact intim, ceea ce determină lanţuri de infecţie mai lungi şi focare de durată.

Această schimbare a fost observată odată cu răspândirea rapidă a subcladei IIb, dar se înregistrează şi o creştere a variantelor din clada I, considerate mai agresive.

Virusurile din clada I par să acumuleze mutaţii genetice influenţate de enzimele umane, ceea ce ar putea favoriza adaptarea virusului la gazda umană.

Deşi mpox era întâlnit mai ales în Africa Centrală, un focar global a avut loc în 2022, iar în prezent sunt raportate noi cazuri în mai multe ţări din Africa subsahariană. 

Deocamdată, adulţii sunt cei mai afectaţi, dar cercetătorii atrag atenţia că virusul se poate transmite şi în rândul copiilor – grup cu risc crescut de complicaţii – chiar dacă astfel de transmisii nu au fost încă documentate pe scară largă.

Dr. Maluquer de Motes avertizează că mpox trebuie să urce pe agenda globală de sănătate publică, în condiţiile în care resursele de diagnostic şi tratament antiviral sunt limitate. Acesta notează că, se impune o mai bună supraveghere şi o creştere a capacităţilor locale sau regionale de producere a resurselor necesare, pentru a preveni viitoare epidemii.

Spre deosebire de variolă, mpox are un rezervor animal, ceea ce face imposibilă eradicarea completă. Autorii avertizează că, în lipsa unei acţiuni internaţionale urgente – inclusiv investiţii în teste rapide şi tratamente noi – mpox va continua să reapară şi să ameninţe sănătatea publică la nivel mondial.

viewscnt