EXCLUSIV: Românii cu boli tiroidiene rămaşi fără Euthyrox: riscuri şi soluţii, explicate de dr. Cristina Bloţ

EXCLUSIV: Românii cu boli tiroidiene rămaşi fără Euthyrox: riscuri şi soluţii, explicate de dr. Cristina Bloţ

,,Vă spun sincer chiar mă îngrijorează criza asta de Euthyrox prin prisma faptului că nu avem alte opţiuni viabile. Combinaţia T4/T3 nu este o recomandare de primă intenţie. Euthyroxul trebuie să devină din nou disponibil. Din ce înteleg, problema nu este lipsa de producţie, ci doar cea de distribuţie”, a declarat în EXCLUSIVITATE pentru 360medical.ro dr. Cristina Bloţ, medic specialist endocrinolog.

Declaraţia vine ca urmare a faptului că medicamentul nu se mai găseşte în farmacii. Din disperare de cauză, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) face apel către toţi românii care caută medicamentul şi nu-l găsesc să sesizeze Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM). Autoritatea o oferit câteva explicaţii legate de noile cantităţi care ar trebui să intre în ţară şi de faptul că este disponibilă o soluţie orală pe bază de levotiroxină. Medicul Cristina Bloţ, endocrinolog cu vastă experienţă în Statele Unite ale Americii, care practică acum în România, explică ce riscuri au pacienţii care întrerup tratamentul şi soluţii sunt viabile, în momentul de faţă.

Care sunt categoriile de pacienţi care au nevoie de acest medicament?

,,Hipotiroidismul primar este cauzat de tiroidita cronică autoimună şi deficitul de iod, cel mai frecvent. Hipotiroidismul secundar este cauzat de boli ale glandei hipofize (cum ar fi adenomul, inflamaţia) şi uneori postoperator după intervenţii chirurgicale pe glanda hipofiză. Pacienţii cu istoric de tiroidectomie totală au nevoie de substituţie hormonală cu Euthyrox toată viaţa.

Ce riscă pacienţii care nu-şi mai iau medicamentul pentru că nu-l găsesc? Ce probleme pot apărea?

Euthyroxul conţine levotiroxina (T4) unul dintre cei 2 hormoni tiroidieni. Levotiroxina are un timp de înjumătăţire de aproximativ o săptămâna adică durează aproape o lună să fie eliminată în totalitate din organism. Dacă întrerup tratamentul cu Euthyrox, dezvoltă în timp simptome de hipotiroidism cum ar fi: oboseală excesivă, piele uscată, constipaţie, scăderea frecvenţei cardiace, edeme, căderea părului, tulburări de memorie, creşterea tensiunii ateriale, depresie, creşterea în greutate. Pacienţii pot întrerupe tratamentul pentru 2-3 săptămâni fără a observa simptome specifice.

Ce categorii de pacienti au cel mai mare risc ?

Cel mai mare risc este la cei cu tiroidectomie totală pentru că nu au nici un fel de rezervă tiroidiană. La cei cu boli autoimune, depinzând de stadiul de distrugere autoimună, ţesutul tiroidian mai produce hormon, dar în cantităţi insuficiente. Cei cu ţesut tiroidian restant pot supravieţui fără Euthyrox, dar cantitatea de hormon tiroidian este, cel mai probabil, insuficientă pentru funcţionarea normală a organismului pe perioada lungă, peste 1-2 luni.

La mare risc sunt femeile gravide care au hipotiroidism, în special în primul trimestru de sarcină când necesarul de hormon tiroidian este mai mare şi pentru că hormonul tiroidian este esenţial pentru dezvoltarea normală a sistemului nervos al fătului.

Ce soluţii există în această situaţie pentru aceşti pacienti şi ce variante terapeutice pot fi adoptate?

Am consultat Memomed şi ANM şi am văzut că ar fi disponibil şi AccuThyrox care conţine tot levotiroxina sodică. Atunci când schimbăm preparatul de hormon tiroidian cu un altul (chiar dacă acesta conţine tot levotiroxina sodică) este nevoie de monitorizarea atentă a dozărilor hormonale specifice, TSH şi FT4 pentru că doza necesară poate fi diferită. O altă opţiune ar fi Novothyral, care este o combinaţie a celor doi hormoni tiroidieni, T4 şi T3, care, în mod normal, nu este de primă intenţie şi este recomandată doar în anumite condiţii, dar ar putea să înlocuiască Euthyrox pe perioade limitate.

În ce măsură pacienţii cu boli tiroidiene sunt mai vulnerabili la COVID-19?

Din informaţiile mele, cei afectaţi de boli tiroidiene au acelaşi risc de contractare a COVID-19 şi nu există dovezi ştiinţifice că ar fi mai predispuşi la dezvoltarea unei forme mai severe, aşa cum sunt cei cu diabet zaharat şi hipertensiune.

viewscnt