La începutul anului 2025, cazurile de tuberculoză sunt din nou în creştere, la nivel global, numărul deceselor crescând cu şapte procente în 2020. Această boală, adesea abreviată TBC, provoacă leziuni pulmonare severe şi, netratată, este aproape întotdeauna fatală.
Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, marcată pe 24 martie, atrage atenţia asupra acestei boli şi comemorează descoperirea de către Robert Koch a bacteriei responsabile: Mycobacterium tuberculosis.
La mai bine de un secol distanţă, oamenii de ştiinţă continuă să îmbunătăţească metodele de diagnostic şi strategiile de tratament pentru TBC, dintre care patru apar în articole recente, publicate de American Chemical Society (ACS).
1. Fluorescenţă pentru un diagnostic TB mai rapid
În prezent, testarea probelor de salivă pentru detectarea M. tuberculosis este lentă din cauza creşterii dificile a bacteriei şi a rezistenţei ei la coloranţi utilizaţi în imagistică. Pentru a accelera procesul, cercetătorii au ţintit o proteină folosită de bacterie pentru a fura ioni de fier din celulele gazdei. Într-un studiu publicat pe 7 ianuarie, în revista ACS Central Science, echipa a arătat cum poate marca această proteină cu un etichet fluorescent care se activează după eliberarea fierului în celulele M. tuberculosis. În teste pe salivă de la 11 persoane diagnosticate cu TBC, tehnica fluorescentă a identificat niveluri infecţioase ale bacteriei în mai puţin de 10 minute.
2. Terapie concentrată pe celulele albe infectate cu M. tuberculosis
Un tip de celule albe numite macrofage sunt invadate în timpul infecţiei cu TBC şi devin incubatoare pentru bacterie. Cercetătorii au raportat, pe 25 februarie, în revista ACS Infectious Diseases dezvoltarea unor nanoparticule acoperite cu zahăr care sunt absorbite de macrofagele infectate. Odată ajunse în interior, aceste nanoparticule perturbă căi celulare esenţiale şi declanşează reciclarea celulelor afectate. La şoarecii infectaţi, un tratament de 6 săptămâni cu aceste nanoparticule a redus semnificativ cantitatea de M. tuberculosis din plămâni.
3. Un potenţial tratament nazal pentru meningita tuberculoasă
Dacă M. tuberculosis ajunge în lichidul cefalorahidian, poate provoca meningită tuberculoasă — o inflamaţie periculoasă a creierului şi măduvei spinării. Pentru a transporta medicamentul împotriva TBC, clofazimină, dincolo de bariera hematoencefalică, cercetătorii l-au încapsulat în particule minuscule şi au creat un spray nazal. Conform studiului publicat pe 13 februarie, în revista ACS Infectious Diseases, spray-ul nu a avut efecte adverse la şoarecii cu meningită tuberculoasă. Un tratament de 4 săptămâni a redus semnificativ încărcătura bacteriană din creierul şi plămânii animalelor, comparativ cu grupul netratat.
4. Particule activate de lumină care inactivează bacteriile
Multe cazuri noi de TBC sunt rezistente la mai multe medicamente. Pentru a creşte eficienţa tratamentului şi a reduce riscul de rezistenţă antimicrobiană, o echipă de cercetători a dezvoltat o terapie fotoreactivă. Ei au încapsulat particule activate de lumină în sfere nanometrice. La injectarea în şoareci, un laser cu lumină roşie a declanşat aceste particule să producă specii reactive de oxigen care au inactivat Mycobacterium marinum, o bacterie asemănătoare TBC care afectează peştii. Rezultatele iniţiale ale studiului pe animale au fost publicate pe 11 februarie, în revista ACS Omega.
Aceste descoperiri deschid noi căi în diagnosticul rapid şi terapiile inovatoare pentru tuberculoză, o boală care continuă să provoace suferinţă la nivel global.
Tuberculoza poate că a fost depăşită de Covid-19 ca cea mai mortală boală infecţioasă din lume, dar continuă să sfideze vaccinurile şi antibioticele, provocând un impact sever la nivel global.
Cinci lucruri de ştiut despre o infecţie care bântuie omenirea de zeci de mii de ani
40.000 de ani vechime
Tuberculoza a apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, potrivit studiilor genetice.
Mult timp, oamenii de ştiinţă au crezut că tuberculoza la oameni provine de la tuberculoza bovină şi că a fost transmisă în perioada în care oamenii au început creşterea animalelor, în epoca neolitică.
Însă studii recente oferă o altă perspectivă, arătând că TB exista deja la oameni înainte ca aceştia să înceapă să crească vite. Urme ale bolii au fost descoperite în rămăşiţe umane vechi de aproximativ 11.000 de ani.
Acum 100 de ani: un vaccin
Ziua Mondială a Tuberculozei este marcată în fiecare an pe 24 martie, data la care, în 1882, laureatul Nobel Robert Koch din Germania a anunţat descoperirea bacilului tuberculozei.
Totuşi, abia în 1921, faimosul Institut Pasteur din Franţa a dezvoltat vaccinul Bacillus Calmette-Guérin (BCG), care a devenit unul dintre cele mai vechi şi mai de încredere vaccinuri din lume.
La un secol distanţă, vaccinul este încă utilizat şi este deosebit de eficient în prevenirea tuberculozei la copii, însă rezultatele sunt variabile în cazul adulţilor.
Antibioticele nu sunt foarte eficiente
În anii 1940 şi 1950, descoperirea streptomicinei şi a altor antibiotice a făcut posibil tratamentul tuberculozei pulmonare, forma cea mai frecventă a bolii la adulţi şi adolescenţi.
Însă au apărut tulpini rezistente la medicamente, ceea ce i-a forţat pe medici să utilizeze combinaţii de antibiotice pentru a controla eficient bacteria şi să aplice tratamente de lungă durată, pe parcursul mai multor luni.
Unele tulpini sunt rezistente la mai multe medicamente antituberculoase, ceea ce impune folosirea unor tratamente alternative pentru perioade extinse şi, în unele cazuri, duce la eşecuri terapeutice.
Al doilea cel mai mare ucigaş
Tuberculoza a fost a doua cea mai mortală boală infecţioasă din lume după Covid-19 în 2020 (ultimul an pentru care există date disponibile), cauzând 1,5 milioane de decese, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Covid-19 a provocat peste 1,8 milioane de decese în acel an, conform unui bilanţ AFP bazat pe date oficiale.
Înainte de apariţia Covid-19, tuberculoza ocupa primul loc, provocând mai multe decese decât HIV/SIDA, care a cauzat 680.000 de decese în 2020, potrivit UNAIDS.
Tuberculoza este, de asemenea, o cauză majoră de deces în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV.
Perturbările în accesul la servicii medicale provocate de pandemia de Covid au şters ani de progrese în lupta împotriva acestei boli tratabile.
Ca urmare, TBC este din nou în creştere la nivel global, numărul deceselor crescând cu şapte procente în 2020.
Pe cinci continente
Tuberculoza este prezentă pe toate cele cinci continente, dar ţările în curs de dezvoltare sunt afectate disproporţionat.
În 2020, două regiuni au înregistrat cele mai multe cazuri noi: Asia de Sud-Est a raportat 43% dintre cazuri, iar Africa 25%, potrivit OMS.
Două treimi dintre cazuri s-au concentrat în opt ţări: Bangladesh, China, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Africa de Sud.
