O echipă de oameni de ştiinţă din Australia a demonstrat că administrarea unei doze booster de vaccin în acelaşi braţ în care a fost făcută doza iniţială poate genera un răspuns imun mai eficient şi mai rapid.
Studiul, condus de Garvan Institute of Medical Research şi Kirby Institute, de la University of New South Wales (UNSW Sydney), oferă o perspectivă nouă care ar putea îmbunătăţi strategiile viitoare de vaccinare.
Cercetătorii au constatat că, în urma administrării unui vaccin, macrofagele - celule imune specializate - intră într-o stare de activare funcţională în interiorul ganglionilor limfatici.
Aceste macrofage ghidează apoi poziţionarea celulelor B cu memorie pentru a răspunde mai eficient la doza booster când aceasta este administrată în acelaşi braţ.
Descoperirile, realizate pe şoareci şi validate pe participanţi umani, oferă dovezi pentru optimizarea strategiilor de vaccinare şi reprezintă o cale promiţătoare pentru creşterea eficacităţii vaccinurilor.
„Aceasta este o descoperire fundamentală despre modul în care sistemul imunitar se organizează pentru a răspunde mai bine la ameninţări externe - natura a conceput acest sistem genial, iar noi abia începem să-l înţelegem”, a declarat prof. Tri Phan, director al Programului Precision Immunology la Garvan şi unul dintre autorii seniori ai studiului, citat într-un comunicat.
De ce contează locul vaccinării
Imunizarea introduce în corp o versiune inofensivă a unui agent patogen, numit antigen vaccinal, care este procesat la nivelul ganglionilor limfatici - adevărate „centre de antrenament” ale sistemului imunitar.
Cercetătorii au descoperit anterior că celulele B cu memorie, esenţiale în generarea unui răspuns cu anticorpi la revenirea infecţiei, rămân în ganglionul limfatic cel mai apropiat de locul injectării.
Folosind tehnologie avansată de imagistică, echipa a observat că celulele B cu memorie migrează spre stratul exterior al ganglionului local, unde interacţionează strâns cu macrofagele prezente acolo.
Când doza booster a fost administrată în acelaşi loc, aceste macrofage „pregătite şi deja în alertă” au capturat eficient antigenul şi au activat celulele B cu memorie pentru a produce anticorpi de calitate superioară.
„Macrofagele sunt cunoscute pentru rolul lor de a consuma agenţi patogeni şi de a elimina celule moarte, dar cercetarea noastră sugerează că cele din ganglionii limfatici apropiaţi de locul injectării joacă şi un rol central în orchestrarea unui răspuns eficient la vaccin la o administrare ulterioară. Prin urmare, localizarea administrării vaccinului se dovedeşte a fi un factor determinant”, completează dr. Rama Dhenni, coautor principal al studiului, care a realizat cercetarea în cadrul programului său de doctorat la Garvan.
Celule B cu memorie (roşu) în interacţiune cu macrofage (alb) în interiorul unui ganglion limfatic (albastru). Credit: Dr. Rama Dhenni, Garvan Institute of Medical Research, 29 aprilie 2025
Studiul clinic confirmă rezultatele
Pentru a evalua relevanţa rezultatelor obţinute pe animale în cazul vaccinurilor umane, echipa de la Kirby Institute a efectuat un studiu clinic cu 30 de voluntari care au primit vaccinul produs de Pfizer-BioNTech pe bază de ARN mesager (ARNm) împotriva Covid-19. Douăzeci dintre aceştia au primit doza booster în acelaşi braţ ca şi prima doză, iar zece în braţul opus.
„Cei care au primit ambele doze în acelaşi braţ au produs anticorpi neutralizanţi împotriva SARS-CoV-2 semnificativ mai rapid - în prima săptămână după a doua doză”, explică Alexandra Carey-Hoppé, coautor principal şi doctorandă la Kirby Institute.
Aceşti anticorpi au fost, de asemenea, mai eficienţi împotriva variantelor delta şi omicron. După patru săptămâni, ambele grupuri aveau niveluri similare de anticorpi, dar protecţia timpurie poate avea un rol esenţial în timpul unui focar, potrivit experţilor.
„Dacă aţi primit vaccinurile Covid în braţe diferite, nu vă îngrijoraţi – cercetarea noastră arată că, în timp, diferenţele în protecţie se estompează. Însă în timpul unei pandemii, primele săptămâni de protecţie pot face o diferenţă majoră la nivelul populaţiei. Strategia de vaccinare în acelaşi braţ ar putea ajuta la atingerea mai rapidă a imunităţii colective - un aspect esenţial în faţa virusurilor care suferă mutaţii rapide şi unde viteza de reacţie este de importanţă majoră”, notează cercetătorii.
Aceste rezultate deschid direcţii promiţătoare pentru creşterea eficacităţii vaccinurilor.
