O echipă de cercetători americani a stabilit o corelaţie între depresie şi un grup de bacterii producătoare de neurotransmiţători găsite în intestinul uman, după ce au reuşit pentru prima dată să cultive artificial microorganismele, în laborator.
Echipa, de la Argonne National Laboratory al Departamentului Energiei din SUA şi de la Northeastern University au făcut legătura prima dată izolând KLE1738, o bacterie ce prezintă o dependenţă surprinzătoare de o substanţă din creier numită acid gamma-aminobutiric (GABA).
”Asocierea dintre metabolismul microbian şi sănătatea mintală este foarte puternică. Abilitatea generală a microbiomului de a produce sau de a consuma GABA nu a fost descrisă atât de detaliat până acum şi o bacterie dependentă de GABA nu a fost niciodată raportată”, a spus Jack Gilbert, şeful grupului pentru ecologie microbiană la Argonne, citat de sciencedialy.com.
”Din cauza necesităţilor unice de creştere artificială a bacteriei, nimeni nu a mai raportat KLE1738 în cultură de laborator”, a spus la rândul său Philip Strandwitz, autorul principal al studiului.
Cercetătorii au propus numele Evtepia gabavorous pentru KLE1738.
KLE1738 a apărut anterior în ”lista celor mai dorite lucruri” a National Institutes of Health, însemnând că încă nu a fost cultivată, în ciuda prevalenţei sale în intestinul uman.
Bacteria a fost detectată în aproape 20% din microbiomurile intestinale umane, disponibile în Integrated Microbial Next Generation Sequencing Database.
Microbiota intestinală, colecţia întreagă de microorganisme găsite în acel mediu, afectează multe funcţii importante, inclusiv răspunsul imun şi sistemul nervos.
Mai multe asemenea microorganisme rămân necultivate din cauză că necesită factori cheie de creştere ce sunt furnizaţi de bacteriile înconjurătoare din mediul lor natural şi nu de condiţii artificiale de laborator.
În timpul unui proces extins de screening, echipa a descoperit că KLE1738 necesită prezenţa creşterii Bacteroides fragilis, o bacterie comună din intestinul uman.
Testări biologice ulterioare au dus la izolarea GABA ca factor de creştere produs de Bacteroides fragilis. GABA a fost, de fapt, singurul nutrient testat în timpul experimentelor ce au susţinut creşterea KLE1738.
În următoarea fază de cercetare, echipa a explorat posibila conexiune dintre Bacteroides şi depresie. Mostre din fecale şi măsurători ale activităţii cerebrale obţinute prin rezonanţă magnetică au fost colectate de la 23 de subiecţi ce suferă de depresie diagnosticată clinic.
Cercetătorii au descoperit o relaţie inversă între abundenţa Bacteroides şi conectivitatea funcţională într-o parte a creierului asociată cu activitate crescută în timpul depresiei.
Acest lucru înseamnă că abundenţa scăzută a Bacteroides a fost asociată cu activitatea crescută în acea parte a creierului şi vice versa.
