Cercetătorii elveţieni au dezvoltat molecule sintetice care ar putea revoluţiona tratamentul cancerului.
O descoperire promiţătoare în lupta împotriva cancerului şi a bolilor cronice. Oamenii de ştiinţă de la Université de Genève (UNIGE) au dezvoltat o tehnologie revoluţionară care creează molecule sintetice care imită anticorpii, putând revoluţiona tratamentele bolilor.
Laboratorul UNIGE a dezvoltat molecule sintetice similare anticorpilor utilizaţi în imunoterapie. Această abordare stimulează apărarea naturală a organismului pentru a combate anumite tipuri de cancer şi boli inflamatorii cronice, cum ar fi artrita şi boala Crohn.
Dacă testele sunt încununate de succes, aceşti anticorpi sintetici ar putea da un nou impuls tratamentelor de imunoterapie în următorii zece ani.
Timp de decenii, anticorpii produşi în laborator au fost utilizaţi pentru a sprijini pacienţii în lupta împotriva anumitor boli.
Aceste tratamente au devenit o piatră de temelie a terapiei împotriva cancerului şi au fost printre primele soluţii medicale dezvoltate pentru combaterea Covid-19. Cu toate acestea, producerea anticorpilor în laborator este costisitoare şi consumatoare de timp.
Un grup de cercetare de la Universitatea din Geneva (UNIGE) a dezvoltat o nouă tehnologie denumită proteomimetică autoasamblată (SAP).
Această abordare inovatoare oferă o modalitate mai rapidă şi mai accesibilă de a crea molecule sintetice care funcţionează ca anticorpi, revoluţionând potenţial tratamentele pentru boli precum cancerul şi Covid-19.
Articolul complet este publicat în cea mai recentă ediţie a revistei Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Anticorpii monoclonali sunt esenţiali în cercetarea biomedicală şi în tratamentele eficiente împotriva cancerului datorită abordării lor ţintite. Aceste molecule fabricate în laborator acţionează precum anticorpii naturali din sistemul nostru imunitar, fiecare fiind proiectată să se lege de o proteină specifică. Această precizie le permite să ţintească eficient anumite celule, cum ar fi celulele canceroase sau viruşii. Cu toate acestea, în ciuda eficacităţii lor, pregătirea anticorpilor monoclonali este complexă, ceea ce limitează aplicarea lor mai largă în diferite tipuri de cancer.
SAP-urile sunt mai uşor şi mai ieftin de produs.
Grupul de la facultatea de chimie şi biochimie a Universităţii din Geneva, condus de profesorul Nicolas Winssinger, introduce o nouă paradigmă pentru conceperea medicamentelor care vizează proteinele şi care ar putea înlocui anticorpii monoclonali: Proteomimeticele autoasamblate (SAP).
Mai uşor şi mai ieftin de produs
SAP-urile sunt molecule mici, personalizate, concepute pentru a ţinti şi neutraliza proteinele dăunătoare din organism, la fel ca anticorpii.
Care este diferenţa?
„SAP-urile sunt mai uşor şi mai ieftin de produs. Ele sunt concepute ca un sistem din două părţi. Asemenea pieselor de puzzle, aceste componente se îmbină pentru a forma o structură stabilă capabilă să se lege strâns de proteinele care cauzează boli. Acest design inovator imită funcţia precisă şi puternică a anticorpilor, dar elimină multe dintre provocările asociate cu producţia acestora”, explică Nicolas Winssinger, într-un comunicat.
Mai exact, SAP-urile sunt alcătuite din două părţi, fiecare cu o lungime de aproximativ 30 de aminoacizi, strâns legate între ele cu ajutorul firelor de acid nucleic peptidic (PNA), un polimer sintetic cu structură similară ADN-ului şi ARN-ului. Aceste miniproteine, fiind destul de mici, pot fi produse cu uşurinţă în laborator.
Eficienţa acestei noi abordări a fost demonstrată pe ţinte terapeutice importante, şi anume HER2, un biomarker cunoscut al cancerului, şi domeniul de legare a receptorului (RBD) al proteinei vârf SARS-CoV-2.
În plus, cercetătorii au demonstrat că PNA poate fi controlat dinamic pentru a regla cât de strâns se leagă SAP-urile de ţintele lor. Această capacitate ar putea fi extrem de benefică în aplicaţiile terapeutice, oferind un control precis asupra activităţii terapeutice.
Prin accesibilizarea şi eficientizarea acestor molecule sintetice, SAP-urile au potenţialul de a transforma modul în care sunt tratate bolile complexe, făcând disponibile pe scară mai largă terapiile care salvează vieţi.
Cele două părţi diferite ale moleculei SAP sunt reprezentate în albastru şi roşu, acestea fiind legate în mod sigur între ele cu ajutorul acidului peptidic nucleic (PNA). Credit Winssinger - UNIGE, februarie 2025
