Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă cauză a furtunii de citokine - răspunsul inflamator extrem asociat cu riscul crescut de deces în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19.
O echipă internaţională de cercetare a Covid-19, formată din cercetători de la Centrul de cancer Johns Hopkins, Spitalul de pediatrie din Philadelphia, Universitatea din Pittsburgh şi Weill Cornell Medicine a făcut studii genomice intense în privinţa cauzelor furtunii de citokine. Echipa de cercetare a utilizat probe de autopsie obţinute de la 40 de pacienţi care au murit din cauza Covid-19.
Cercetătorii au efectuat analiza genomului pe eşantioane prelevate din mai multe zone din organism, inclusiv plămân, inimă, ficat, rinichi, ganglioni limfatici din piept care filtrează iniţial virusul şi cavitatea nazală, pe unde virusul intră în organism.
Ei au identificat aproximativ 50 de gene imune suprareglate în probele obţinute din tampoanele nazale şi au continuat genomica în cazul ţesuturilor de la autopsie.
Cercetătorii erau familiarizaţi cu multe dintre gene ca fiind parte a inflamazomului, o reţea de semnalizare proteică pe care au definit-o şi care este activată pentru a scăpa organismul de celulele infectate cu virusuri sau bacterii.
„Unele dintre aceleaşi gene implicate în supraactivarea inflammazomului par să fie reglatori cheie ai genelor imunitare ai procesului hiperinflamator, ceea ce conduce la o nouă perspectivă asupra modului în care aceste gene activează ulterior „sindromul furtunii de citokine” şi deteriorează grav mai multe ţesuturi, spun autorii.
Genele ar trebui să se activeze şi să se dezactiveze, explică ei, dar atunci când rămân activate, rezultă furtuna de citokine, inflamaţia foarte severă care poate fi letală pentru pacienţii cu Covid.
În esenţă, genele imune din cavitatea nazală, pe unde intră virusul, trimit semnale în aval printr-un sistem numit sistem renină-angiotensină-aldosteron (RAAS) pentru a iniţia furtuna de citokine.
RAAS, un sistem hormonal care, în mod normal, se activează şi se dezactivează pentru a ajuta la reglarea tensiunii arteriale, a lichidelor corporale şi a electroliţilor, este scânteia care exacerbează rapid răspunsul imun, au descoperit cercetătorii, compromiţând funcţia de luptă împotriva infecţiilor a ganglionilor limfatici şi provocând daune grave plămânilor, rinichilor, inimii, ficatului şi altor organe.
„Markerii acestui răspuns inflamator la pacienţii care mor din cauza Covid-19 pot fi detectaţi în sânge, făcând posibilă identificarea pacienţilor cu risc de a dezvolta cele mai grave şi mortale infecţii cu SARS-CoV-2 şi indicând posibile modalităţi de intervenţie cu medicamente”, spune dr. Stephen Baylin, cercetător şi profesor la Cancer Research şi unul dintre co-autorii studiului, într-un comunicat publicat luni.
Cercetătorii cred, de asemenea, că descoperirile lor ar putea avea implicaţii pentru Covid de lungă durată, o afecţiune cronică în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 care se caracterizează printr-o gamă largă de simptome, inclusiv febră, oboseală, tuse, dureri în piept, palpitaţii cardiace, dureri de cap, dureri articulare şi musculare, probleme gastrointestinale şi multe altele.
Acest aspect face obiectul unor cercetări în curs, pe care echipa internaţionale o desfăşoară.
Descoperirile au fost raportate în ediţia online a Proceedings of the National Academy of Sciences- PNAS.
Foto articol: SARS-CoV-2 care provoacă Covid-19. Cercul oval mare, roz, din apropierea mijlocului descrie structura coronavirusului, iar proeminenţele din jurul întregului oval sunt „proteinele de vârf/spike”. Una dintre aceste proeminenţe, care interacţionează cu receptorul ACE 2, permite virusului să pătrundă în celula umană (ovalul mare, mai puţin roz, în extrema dreaptă) şi poate provoca inflamaţii grave prin intermediul unui alt sistem numit RAAS.
