Studii observaţionale şi teste clinice efectuate pe parcursul a aproape 40 de ani scot la iveală beneficiile asupra sănătăţii în cazul consumului de cel puţin 25g fibre dietetice zilnic.
Oamenii ce mănâncă un nivel mai mare de fibre dietetice şi cereale integrale prezintă o rată mai mică a bolilor netransmisibile, în comparaţie cu oamenii ce mănâncă cantităţi mai mici, în timp ce legătura dintre încărcătura glicemică scăzută şi dietele cu un indice glicemic scăzut este mai puţin elocventă.
Comparând oamenii care mănâncă cea mai ridicată cantitate de fibre cu cei care mănâncă cel mai puţin rezultatele sugerează o scădere de 15-30% a mortalităţii în cazul problemelor cardiovasculare. Alimentele bogate în fibre, de asemenea au redus incidenţa bolilor coronariene, accidentelor cerebrale, diabetul de tip 2 şi cancerul colorectal cu 16-24%. La 1,000 de participanţi, impactul se traduce în 13 morţi mai puţin şi cu 6 cazuri mai puţin de boli coronariene.
Studiul a fost comandat de World Health Organization pentru a informa asupra dezvoltării unor noi recomandări pentru doza zilnică optimă de fibre şi pentru a determina ce tipuri de carbohidraţi furnizează cea mai bună protecţie împotriva bolilor netransmisibile şi a creşterii în greutate.
Majoritatea oamenilor din toată lumea consumă mai puţin de 20g de fibre dietetice pe zi. În 2015, Scientific Advisory Committee on Nutrition din Marea Britanie a recomandat o creştere a consumul de fibre dietetice la 30g pe zi, dar doar 9% din adulţii britanici au reuşit să ajungă la acest nivel. În Statele Unite, consumul de fibre de către adulţi ajunge la 15g pe zi. Surse bogate de fibre dietetice includ cerealele integrale, fructele şi legumele.
”Descoperirile noastre furnizează dovezi convingătoare pentru ghidurile de nutriţie pentru a se axa pe creşterea nivelului de fibre dietetice şi pe înlocuirea cerealelor rafinate cu cereale integrale. Aceste lucruri reduc riscul de incidenţă şi mortalitate în cazul unei largi game de boli importante”, a spus autorul corespondent prof. Jim Mann de la University of Otago, Noua Zeelandă, citat de sciencedialy.com.
Cercetătorii au analizat 185 de studii observaţionale ce conţin informaţii referitoare la 135 de milioane de persoane şi 58 de teste clinice implicând 4.635 de participanţi adulţi. Ei s-au axat pe decesul prematur survenit în urma bolilor coronariene, cardiovasculare şi accidentelor cerebrale, cât şi a incidenţei diabetului de tip 2, cancerului colorectal şi tipuri de cancer asociate cu obezitatea: de sân, endometrial, esofagian şi de prostată. Autorii au analizat studii doar cu participanţi sănătoşi, deci descoperirile nu pot fi aplicate oamenilor cu boli cronice existente.
Pentru fiecare creştere cu 8g de fibre dietetice mâncate în fiecare zi, numărul total de morţi şi de incidenţă a bolii coronariene, a diabetului de tip 2 şi cancerului colorectal a scăzut cu 5-27%. Protecţia împotriva accidentelor cerebrale şi cancerului la sân de asemenea a crescut. Consumul de la 25 la 29g în fiecare zi este adecvat, dar informaţiile sugerează că un consum mai mare ar putea oferi protecţie chiar mai bună.
Conform studiului prin creşterea cu 15g a cerealelor integrale consumate pe zi, decesele totale şi incidenţa bolii coronariene, diabetul de tip 2 şi cancerul colorectal au scăzut cu 2-19%. Aporturile mai mari de cereale integrale au fost asociate cu o reducere de 13-33% a riscului de boli netransmisibile, adică cu 26 de decese mai puţin la 1.000 de persoane şi şapte cazuri mai puţîn de boală coronariană la 1000 de persoane.
Meta-analiza studiilor clinice care au implicat cereale integrale a arătat o reducere a greutăţii corporale. Cerealele integrale sunt bogate în fibre dietetice, ceea ce ar putea explica efectele lor benefice.
Studiul a constatat, de asemenea, că dietele cu un indice glicemic scăzut şi o încărcătură glicemică scăzută au oferit un sprijin limitat pentru protecţia împotriva diabetului de tip 2 şi a accidentului vascular cerebral. Alimentele cu un indice glicemic scăzut sau cu încărcătură glicemică scăzută pot conţine, de asemenea, zaharuri, grăsimi săturate şi sodiu. Acest lucru poate explică faptul beneficiile pentru sănătate sunt mult mai puţine.
”Beneficiile de sănătate ale fibrelor sunt susţinute de peste 100 de ani de cercetări în materie de chimie, proprietăţi fizice, fiziologie şi efecte asupra metabolismului. Alimentele bogate în fibre care necesită mestecare reţin o mare parte a structurii lor în intestin şi ajută la controlul greutăţii şi pot influenţa în mod favorabil nivelurile de lipide şi de glucoză. Defalcarea fibrei în intestinul gros de către bacteri are efecte suplimentare de protecţie inclusiv împotriva cancerului colorectal” mai afirmă profesorul Jim Mann.
Chiar dacă studiul nu a arătat nici un risc asociat consumului de fibre autorii cercetării au afirmat că aportul crescut de astfel de alimente ar putea avea efecte negative pentru persoanele cu niveluri scăzute de fier sau minerale. În aceste cazuri nivelurile ridicate de cereale integrale pot reduce în continuare nivelurile de fier.
Studiul se referă la alimente bogate în fibre naturale şi nu la cele ce conţin fibre sintetice şi extrase, cum ar fi pulberi, care pot fi adăugate în alimente.
