Mai mult de jumătate dintre adulţii în vârstă de 70 de ani se confruntă cu o pierdere semnificativă a auzului. Deficienţa auditivă este asociată cu o probabilitate crescută de a suferi de depresie şi de declin cognitiv, fiind totodată un factor predictiv major al demenţei. Deşi aparatele auditive şi implanturile cohleare pot fi utile, acestea nu restabilesc funcţia auditivă normală şi nici nu opresc progresia bolii în ureche. Există o nevoie semnificativă nesatisfăcută de abordări medicale care să încetinească sau să inverseze pierderea auzului.
Un nou studiu realizat de Institutul de Psihiatrie, Psihologie şi Neuroştiinţe (IoPPN) de la King's College din Londra a reuşit să inverseze pierderea auzului la şoareci.
Cercetarea, publicată marţi, în Proceedings of the National Academy of Sciences - PNAS, a folosit o abordare genetică pentru a remedia surditatea la şoarecii cu o genă Spns2 defectă, restabilindu-le abilităţile auditive în intervalele de frecvenţă joasă şi medie.
Cercetătorii spun că acest studiu de validare a conceptului sugerează că deficienţa auditivă rezultată din activitatea redusă a genei poate fi reversibilă.
Cercetătorii din acest studiu au crescut şoareci cu o genă Spns2 inactivă.
Şoarecilor li s-a administrat apoi o enzimă specială la vârste diferite pentru a activa gena, ceea ce a dus la îmbunătăţirea auzului animalelor.
S-a constatat că acest lucru a fost cel mai eficient atunci când Spns2 a fost activată la o vârstă fragedă, efectele pozitive ale activării genei devenind mai puţin puternice cu cât cercetătorii au aşteptat mai mult timp pentru a oferi intervenţia.
„Bolile degenerative, cum ar fi pierderea progresivă a auzului, sunt adesea considerate ireversibile, dar am demonstrat că cel puţin un tip de disfuncţie a urechii interne poate fi inversată", spune Karen Steel, profesor specialist în funcţii senzoriale la King's IoPPN şi autoareal principală a studiului.
Cercetătorii au folosit o metodă genetică pentru a valida conceptul de inversare a surdităţii la şoareci, şi spun că rezultatele ar trebui să încurajeze cercetarea unor metode precum terapia genică sau medicamente pentru a reactiva auzul la persoanele cu un tip similar de pierdere a auzului.
„Să vedem şoarecii cândva surzi cum răspund la sunete după tratament a fost cu adevărat emoţionant. A fost un moment crucial, demonstrând potenţialul tangibil de a inversa pierderea auzului cauzată de genele defectuoase. Acest studiu revoluţionar de validare a conceptului deschide noi posibilităţi pentru cercetări viitoare, aducând speranţa pentru dezvoltarea unor tratamente pentru pierderea auzului", a declarat la rândul său dr. Elisa Martelletti, de la King's IoPPN, prima autoare a studiului.
