Bărbaţii cu factori de risc de boli cardiovasculare, inclusiv obezitatea, se confruntă cu un declin al sănătăţii creierului cu un deceniu mai devreme - de la mijlocul anilor 50 până la mijlocul anilor 70 - decât femeile afectate în mod similar, care sunt mai susceptibile de la mijlocul anilor 60 până la mijlocul anilor 70, sugerează concluziile unui studiu pe termen lung.
Cele mai vulnerabile regiuni ale creierului sunt cele implicate în procesarea informaţiilor auditive, a aspectelor percepţiei vizuale, a procesării emoţiilor şi a memoriei, efectele dăunătoare fiind la fel de evidente la cei care nu purtau gena APOE ε4 cu risc ridicat ca şi la cei care o purtau, arată constatările, publicate miercuri online, în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry.
Factorii de risc de boli cardiovasculare, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, obezitatea, hipertensiunea arterială şi fumatul, sunt asociaţi cu un risc sporit de a dezvolta demenţă. Cercetătorii spun că nu este clar când ar putea fi cel mai bun moment pentru a interveni cu un tratament adecvat pentru a evita neurodegenerarea asociată şi dacă acest moment ar putea diferi între sexe.
Pentru a explora în continuare acest aspect, ei s-au bazat pe 34.425 de participanţi la UK Biobank, cărora li s-au efectuat scanări abdominale şi cerebrale. Vârsta medie a participanţilor a fost de 63 de ani, şi a variat de la 45 la 82 de ani.
Riscul de boli cardiovasculare a fost evaluat cu ajutorul scorului de risc Framingham, care se bazează pe: vârstă; grăsimi din sânge; tensiune arterială sistolică - presiunea arterială maximă exercitată atunci când inima se contractă şi pompează sângele - reprezentată de primul număr mai mare dintr-o citire - medicamente pentru tensiune arterială; fumat; şi diabet.
În plus, modificările în structura şi volumul creierului au fost înregistrate cu ajutorul unei tehnici de neuroimagistică numită morfometrie bazată pe voxel (VBM) pentru a identifica influenţa riscului cardiovascular, a grăsimii abdominale şi a grăsimii care înconjoară organele corpului (ţesut adipos visceral) asupra neurodegenerării creierului.
Analiza datelor a arătat că nivelurile mai ridicate de grăsime abdominală şi de ţesut adipos visceral au fost asociate cu un volum mai scăzut al materiei cenuşii din creier, atât la bărbaţi, cât şi la femei.
Datele au arătat că cea mai puternică influenţă a riscului cardiovascular şi a obezităţii asupra neurodegenerării creierului a apărut cu un deceniu mai devreme la bărbaţi decât la femei şi s-a menţinut pe parcursul a două decenii. De asemenea, efectele au fost mai puternice la bărbaţi decât la femei.
Bărbaţii au fost cei mai susceptibili la efectele dăunătoare între vârstele de 55 şi 74 de ani, în timp ce femeile au fost cele mai susceptibile între vârstele de 65 şi 74 de ani.
Riscul cardiovascular ridicat şi obezitatea au predispus la pierderea treptată a volumului cerebral pe parcursul mai multor decenii, apărând într-o curbă în formă de clopot în timp, cu o susceptibilitate mai scăzută la vârste mai tinere (sub 55 de ani) şi mai înaintate (75+), deşi au existat relativ puţini participanţi de ambele sexe în aceste grupe de vârstă, notează cercetătorii.
Important este faptul că asociaţiile au rămas, indiferent dacă cei afectaţi erau sau nu purtători ai genei APOE ε4 cu risc ridicat.
Cele mai vulnerabile regiuni ale creierului au fost lobii temporali, situate în cortexul cerebral, suprafaţa exterioară a creierului. Aceste regiuni sunt implicate în procesarea informaţiilor auditive, vizuale şi emoţionale, precum şi în memorie - regiuni afectate timpuriu în dezvoltarea demenţei.
„Impactul dăunător al riscului cardiovascular a fost larg răspândit în toate regiunile corticale, subliniind modul în care riscul cardiovascular poate afecta o serie de funcţii cognitive”, notează cercetătorii.
„Prin urmare, factorii de risc cardiovascular modificabili, inclusiv obezitatea, merită o atenţie deosebită în tratamentul/prevenirea bolilor neurodegenerative, inclusiv a bolii Alzheimer”, adaugă ei.
„Acest lucru subliniază importanţa vizării agresive a factorilor de risc cardiovascular înainte de vârsta de 55 de ani pentru a preveni neurodegenerarea şi boala Alzheimer, în plus faţă de beneficiul prevenirii altor evenimente cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic (atac de cord) şi AVC (accidentul vascular cerebral)”, subliniază aceştia.
„O astfel de posibilitate ar putea fi reprezentată de reorientarea agenţilor utilizaţi pentru obezitate şi diabet zaharat de tip 2 pentru tratamentul bolii Alzheimer”, sugerează ei, adăugând că alte medicamente utilizate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare s-au dovedit, de asemenea, promiţătoare.
Întrucât studiul a fost unul observaţional, nu pot fi trase concluzii ferme cu privire la cauză şi efect. Cercetătorii recunosc diverse limitări ale acestor constatări, inclusiv faptul că UK Biobank nu a înregistrat biomarkeri specifici pentru boala Alzheimer.
Atrofia regiunilor frontale, parietale şi temporale ale creierului este, de asemenea, tipică îmbătrânirii normale, ceea ce face dificilă diferenţierea precisă între impactul riscului cardiovascular asupra proceselor generale de îmbătrânire şi riscul de afecţiuni neurodegenerative specifice, adaugă ei.
Dar există explicaţii biologice plauzibile pentru leziunile neuronale observate, explică cercetătorii. Acestea includ inflamaţia, rezistenţa centrală la leptină şi insulină, precum şi distrugerea barierei hematoencefalice.
„Vizarea riscului cardiovascular şi a obezităţii cu un deceniu mai devreme la bărbaţi decât la femei poate fi imperativă pentru ca potenţialii candidaţi să obţină un beneficiu terapeutic în prevenirea neurodegenerării şi a declinului cognitiv”, concluzionează autorii studiului.
