Boala celiacă silenţioasă este comună la rudele apropiate ale pacienţilor, arată un studiu realizat în SUA

Boala celiacă silenţioasă este comună la rudele apropiate ale pacienţilor, arată un studiu realizat în SUA

Atunci când un membru al familiei are boala celiacă, cercetătorii de la Mayo Clinic la recomandă părinţilor, fraţilor şi copiilor să îşi facă teste, după ce un nou studiu, prezentat recent în ”Mayo Clinic Proceedings”, a sugerat că rudele de gradul întâi au şi ei frecvent această boală, de obicei fără simptome tipice.

Studiul a arătat că 44% din rudele apropiate cărora li s-a testat sângele pentru boala celiacă au avut şi ele această maladie. Aproape niciuna din ele nu a avut simptome sau au avut simptome atipice.

Ghidurile din prezent spun că atunci când copiii sunt diagnosticaţi cu boală celiacă, membrii din familia lor ar trebui să fie testaţi, dar atunci când un adult este diagnosticat, testarea este necesară doar pentru rudele apropiate ce prezintă simptome. Dar, autorul senior al studiului dr. Imad Absah a notat că în anii recenţi, un număr mare de pacienţi au fost diagnosticaţi fără să prezinte simptome tipice, cum ar fi pierderea în greutate şi diareea cronică la adulţi sau creşterea încetinită la copii, conform Reuters.

Dacă boala celiacă nu este detectată, pacienţii riscă să dezvolte alte probleme de sănătate ca deficienţa nutriţională, anemia, osteoporoză şi chiar limfomul.

În cadrul noului studiu, cercetătorii au studiat 104 pacienţi cu boală celiacă, ce aveau la un loc un total de 477 de rude de gradul întâi. Din cele 360 de rude ce au fost de acord să facă teste de sânge, 160 au fost diagnosticate cu boala, la o vârstă medie de 32 de ani. Diagnosticele sunt în mod normal confirmate cu o mică biopsie a intestinelor. Conform lui Absah, testele de sânge sunt mai ieftine decât testele genetice, ce spun doar dacă cineva se află la riscul de dezvoltare a bolii, nu şi dacă chiar o are.

Cercetătorii recomandă fie screeningul copiilor cu rude ce au boală celiacă la fiecare trei-cinci ani şi mai des dacă dezvoltă simptomele, fie screeningul anual până la vârstă pubertăţii, pentru a se asigura că nu este afectată creşterea. Oricum, membrii familiei ar trebui să fie sfătuiţi să nu urmeze o dietă fără gluten doar pentru că o rudă a fost diagnosticată, pentru că ar putea modifica rezultatele screeningului.

”Dietele scăzute în gluten cresc riscul de boli cardiace şi diabet de tip 2, probabil din cauza aportului scăzut de cereale integrale”, a spus la rândul său dr. Peter Green, director la Celiac Disease Center la Columbia University, New York City.

viewscnt