Autorităţile sanitare internaţionale se grăbesc să stabilească natura unei boli necunoscute, care a îmbolnăvit sute de persoane în ultimele săptămâni în Africa. Conform celor mai recente date, virusul necunoscut a infectat peste 400 de persoane şi a provocat zeci de decese într-o provincie din Republica Democratică Congă (RDC). Potrivit autorităţilor locale, virusul afectează în principal copiii şi femeile şi a fost detectat pentru prima dată la sfârşitul lunii octombrie.
O boală nediagnosticată încă a lovit recent regiunea de sud-vest al Republicii Democratice Congo (RDC), ucigând între 67 şi 143 de persoane pe parcursul a două săptămâni, potrivit AP, iar oficialii nu au încă nicio idee despre ce este vorba.
Boala este „încă de origine necunoscută” şi a fost detectată la sfârşitul lunii octombrie în provincia Kwango, care se află în partea de sud-vest a ţării din Africa Centrală, potrivit Ministerului Sănătăţii Publice, Igienei şi Securităţii Sociale din RDC.
Aproximativ 380 de persoane s-au îmbolnăvit până acum, iar decesele au fost înregistrate între 10 şi 25 noiembrie. Douăzeci şi şapte de persoane au murit în spitale, iar 44 au murit în comunitate, a raportat Associated Press.
Majoritatea deceselor au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârste de peste 15 ani, a declarat Ministerul Sănătăţii din RDC, în timp ce un epidemiolog a declarat pentru Reuters că mai ales femeile şi copiii au fost grav afectaţi de boală, însă până în prezent, se ştiu puţine alte lucruri despre această boală.
„În stadiul actual, nu putem vorbi de o epidemie la scară largă”, a declarat joi jurnaliştilor Roger Kamba, ministrul sănătăţii publice din RDC.
În prezent, există mai multe întrebări decât răspunsuri cu privire la boala neidentificată, dar iată ce se ştie până acum.
Care sunt simptomele bolii necunoscute?
Simptomele pacienţilor au inclus dureri de cap, tuse, febră, dificultăţi de respiraţie, dureri corporale şi anemie, potrivit ministrului provincial al sănătăţii din RDC, Apollinaire Yumba.
Cele mai multe cazuri şi decese sunt la copii sub 14 ani.
Dintre pacienţii spitalizaţi, 10 au murit din cauza lipsei transfuziilor de sânge, iar 17 au murit din cauza problemelor respiratorii, a precizat Kamba.
Totodată, primele teste au arătat că unii pacienţi aveau malarie.
Informaţiile privind situaţia epidemiologică sunt încă limitate.
Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că din cele 12 probe iniţiale prelevate de la pacienţi, 10 au fost testate pozitiv pentru malarie, „deşi este posibil să fie implicată mai mult de o boală”, a precizat el.
Boala neidentificată, pe care unii o numesc „boala X”, s-a răspândit în districtul Panzi dintr-o provincie rurală izolată, situată la aproximativ 700 de kilometri de capitala Kinshasa. Aici infrastructura de sănătate sau telecomunicaţiile sunt limitate, iar deplasarea se face pe drumuri de pământ care au fost inundate în timpul sezonului ploios.
Zona are niveluri ridicate de malnutriţie şi o acoperire scăzută a vaccinării, ceea ce face copiii vulnerabili la o serie de boli, inclusiv malarie, pneumonie şi rujeolă, a adăugat Tedros.
O echipă iniţială de experţi a fost trimisă în zonă la 30 noiembrie. Lor li s-a alăturat marţi o echipă mai mare a OMS, a precizat oficialul ONU. Echipele vor colecta mai multe probe pentru a încerca să determine cauza sau cauzele exacte ale epidemiei.
Ce măsuri au luat autorităţile sanitare locale?
Ministerul Sănătăţii din RDC a declarat că analizează eşantioane de la pacienţi şi efectuează „investigaţii aprofundate pe teren” pentru a identifica boala.
De asemenea, a sfătuit populaţia să evite adunările mari, să respecte normele de igienă de bază şi să raporteze cazurile suspecte autorităţilor sanitare locale.
„Boala seamănă cu o boală respiratorie, dar este dificil să vorbim despre modul în care este transmisă înainte de rezultatele analizei probelor colectate”, a precizat Kamba.
Oficialii din domeniul sănătăţii din RDC investighează de urgenţă acest incident pentru a identifica cauza acestei epidemii mortale. Iniţial, aceştia ar lua în considerare posibile boli cunoscute ca fiind endemice în regiune, cum ar fi malaria, dengue sau Chikungunya.
Cu toate acestea, este probabil să întâmpine dificultăţi în detectarea cauzei din cauza problemelor de infrastructură pentru testele de diagnostic, precum şi a dificultăţilor legate de colectarea probelor, transportul acestora la laborator şi efectuarea testelor.
În ţările cu venituri reduse, cum ar fi RDC, multe laboratoare clinice pot testa doar agenţii patogeni comuni. Limitele în ceea ce priveşte calitatea şi performanţa unora dintre laboratoarele clinice din zonă reprezintă, de asemenea, o problemă.
Dacă nu este unul dintre suspecţii obişnuiţi, detectarea agenţilor patogeni mai rari necesită adesea trimiterea probelor la laboratoare mai specializate care pot efectua teste complexe şi precise, cum ar fi secvenţierea genelor.
Asta ar putea însemna că probele trebuie trimise la laboratoare din străinătate. Cu toate acestea, schimbul internaţional de astfel de eşantioane biologice este extrem de controversat din cauza preocupărilor legate de faptul că beneficiile acestui schimb nu sunt adesea împărţite echitabil între ţări.
O altă prioritate pentru autorităţile sanitare locale este să înţeleagă amploarea şi gravitatea epidemiei. Mortalitatea ridicată şi numărul mare de cazuri de persoane afectate sunt alarmante. Cu toate acestea, nu este uşor să se stabilească adevărata amploare a unor astfel de focare, deoarece nu toţi pacienţii infectaţi vor fi depistaţi.
Nu toate persoanele infectate solicită asistenţă medicală. Clinicile pot fi puţine şi îndepărtate între ele, în special în zonele izolate, şi sunt adesea lipsite de personal. Într-adevăr, RDC are mai puţin de doi medici la 10.000 de locuitori (în comparaţie cu Regatul Unit, de exemplu, care are mai mult de 31 de medici la 10.000 de locuitori).
Chiar dacă pacienţii s-ar prezenta la un spital sau la o clinică, nu toate infecţiile ar fi diagnosticate. Nu toţi pacienţii ar fi testaţi pentru infecţii şi nu toate infecţiile depistate sunt raportate autorităţilor sanitare.
Lipsa de informaţii cu privire la cauza, amploarea şi numărul persoanelor infectate face dificilă evaluarea cu exactitate a ameninţării pe care noua boală necunoscută o reprezintă. Dar acesta nu este un risc izolat. Epidemii de noi boli infecţioase au apărut în mod regulat de-a lungul anilor.
Acest lucru este parţial cauzat de schimbările climatice, evoluţia demografică a populaţiei, urbanizare şi despădurire, care permit „răspândirea” infecţiilor de la animale la oameni.
Din păcate, radarul nostru global privind bolile infecţioase este defect. Supravegherea bolilor este fragmentată la nivel global.
În ţările mai sărace, există multe zone în care bolile nu sunt detectate sau sunt detectate târziu. Serviciile de supraveghere dispun adesea de resurse reduse şi de personal insuficient, personalul nu beneficiază adesea de formare sau supraveghere, iar raportarea poate să nu fie standardizată.
De asemenea, există adesea o întârziere semnificativă între momentul în care o persoană se infectează şi este diagnosticată cu boala şi momentul în care aceasta este raportată autorităţilor de sănătate publică. Acest lucru, la rândul său, întârzie reacţiile de control al bolii la focare. Aceste probleme se agravează în mediile cu resurse reduse, cum ar fi Africa subsahariană.
Agenţiile internaţionale sunt în alertă
Un oficial de la Centrele africane pentru controlul şi prevenirea bolilor (Africa CDC) a declarat anterior pentru Euronews Health că agenţia colaborează cu guvernul RDC pentru a investiga alerta de sănătate.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a trimis, de asemenea, o echipă în regiune pentru a colecta mostre de pacienţi pentru investigaţii de laborator, a declarat un purtător de cuvânt al agenţiei.
Agenţia ONU pentru sănătate „colaborează cu autorităţile naţionale pentru a urmări rapoartele privind o boală neidentificată şi pentru a înţelege situaţia”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Între timp, Comisia Europeană a anunţat că va organiza o reuniune a Comitetului pentru securitate sanitară pentru a coordona orice răspuns necesar al Uniunii Europene (UE) de îndată ce va avea mai multe informaţii cu privire la virusul misterios care a afectat până în prezent sute de persoane în Congo.
Boala, pe care unii o numesc Boala X, are simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, dureri de cap, tuse şi anemie, au raportat autorităţile sanitare locale.
Comitetul pentru securitate sanitară (CSS) cuprinde reprezentanţi ai autorităţilor sanitare din statele membre ale UE, iar ţările candidate şi potenţial candidate participă în calitate de observatori. Acesta este responsabil pentru coordonarea răspunsului rapid al UE la ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii.
„Încercăm să adunăm informaţiile şi vă pot asigura că oamenii noştri, experţii noştri sunt la faţa locului”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Virusul afectează în principal copiii şi a fost detectat pentru prima dată la sfârşitul lunii octombrie în provincia Kwango, în sud-vestul ţării din Africa Centrală.
Comisia a subliniat că localizarea îndepărtată a focarului – la 48 de ore de capitala Kinshasa – complică eforturile de răspuns, în special pentru că nu există capacitate de laborator în zona afectată pentru efectuarea testelor.
Până în prezent, nu există cazuri raportate ale virusului necunoscut în Europa, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Comisia Europeană a declarat că lucrează în strânsă colaborare cu Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi cu OMS, ambele având echipe pe teren.
ECDC monitorizează situaţia în colaborare cu Africa CDC, cu personal deja desfăşurat în capitala Kinshasa ca parte a răspunsului său la mpox.
Direcţia Generală pentru Protecţia Civilă Europeană şi Operaţiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO) a Comisiei este, de asemenea, implicată în soluţionarea crizei.
Ce soluţii se încearcă?
O iniţiativă a OMS, testată în mai multe ţări din Africa, America de Sud şi Asia de Sud, este iniţiativa 7-1-7.
Aceasta stabileşte obiective ambiţioase pentru ca focarele de boli infecţioase să fie detectate în termen de şapte zile, notificate autorităţilor de sănătate publică în termen de o zi şi şapte zile pentru a finaliza un răspuns iniţial. Acesta este un obiectiv lăudabil, dar poate fi încă prea târziu pentru focarele cu evoluţie rapidă.
O altă soluţie este o mai bună integrare şi o mai bună coordonare a activităţilor şi sistemelor de supraveghere existente. O astfel de iniţiativă a OMS este supravegherea şi răspunsul integrat la boli (IDSR), care a fost implementată în principal în Africa în ultimele două decenii.
Până în prezent, IDSR a avut un succes mixt. O analiză recentă a relevat probleme legate de sistemul de tehnologie a informaţiei, constrângeri financiare şi probleme de partajare a datelor, precum şi deficite de forţă de muncă.
Alte iniţiative globale includ Reţeaua internaţională de supraveghere a agenţilor patogeni, reunită de Centrul OMS pentru informaţii privind pandemiile şi epidemiile, precum şi eforturile recente de promovare a supravegherii în colaborare între diferite agenţii şi sectoare (de la sănătatea umană la sănătatea animală şi mediu) pentru a lucra împreună şi a partaja informaţii, precum şi expertiză.
Eficacitatea acestor iniţiative rămâne de văzut, dar ele reprezintă un pas în direcţia cea bună. Fără o mai bună supraveghere a bolilor la nivel mondial, s-ar putea să nu detectăm următoarea pandemie decât când va fi prea târziu, avertizează experţii.
Despre Boala X
„Boala X” a fost adăugată pe lista OMS în 2018, pentru a permite discuţii în abordarea unei pandemii globale viitoare.
Termenul este folosit pentru a face referire la o viitoare ipotetică epidemie internaţională cu potenţial pandemic, cauzată de un agent patogen încă necunoscut care poate provoca boli umane, potrivit OMS.
Oamenii de ştiinţă nu ştiu încă ce fel de virus ar putea duce la următoarea pandemie – sau, altfel spus, care se va dovedi a fi boala X.
Mulţi oameni de ştiinţă cred că ar putea fi un virus respirator, un coronavirus – cum ar fi SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19 – sau o nouă tulpină de gripă.
OMS clasează Boala X ca fiind o boală prioritară în campaniile sale de sensibilizare, alături de Covid-19, virusul Ebola, virusul Zika, febra hemoragică Crimeea-Congo, sindromul respirator din Orientul Mijlociu (Mers-CoV) şi sindromul respirator acut sever (Sars).
Misterioasa epidemie mortală de „boala X” din Congo încă nu poate fi explicată, spun experţii.
Cu ce alte probleme de sănătate se confruntă RDC?
Boala misterioasă apare în contextul unei epidemii de mpox pe care RDC se luptă să o stăpânească de mai bine de un an.
În 2024, ţara a raportat mai mult de 47.000 de cazuri de mpox şi mai mult de 1.000 de decese suspecte, potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (US CDC).
Mai puteţi citi şi:
Primele teste arată că unii pacienţi din epidemia misterioasă din Africa au malarie
